Alimentaţia şi bolile ficatului

În funcţie de diferitele cauze declanşatoare, legate de o nutriţie incorectă, mai ales după abuzuri necontrolate în consumul unor mâncăruri sau băuturi neadecvate, în prezenţa unor factori toxici alimentari şi a vieţii dezordonate, pot să survină boli ale ficatului şi ale vezicii biliare, care afectează, în mod grav, starea de sănătate a întregului organism.

Cele mai frecvente afecţiuni hepatobiliare sunt: steatoza hepatică, hepatita acută sau cronică, ciroza, ascita, insuficienţa hepatică şi cancerul hepatic. Steatoza hepatică constă în încărcarea ficatului cu grăsimi, urmată de o inflamaţie dureroasă, provocată de diferiţi factori: alcoolism, obezitate, hepatită virală, diabet zaharat, consumul excesiv de grăsimi animale şi dulciuri, intoxicaţii cu metale grele şi medicamente chimice, stres oxidativ şi psihoemoţional, şocuri nervoase. Starea de sănătate a ficatului are strânsă legătură cu alimentaţia, diferenţiată în funcţie de individ şi de tipul afecţiunii. După o criză dureroasă de ficat, calmarea poate fi realizată prin adoptarea unui regim alimentar foarte strict, în care să predomine legume verzi, ciorbe, supe, fructe şi compoturi. Bune efecte are consumul de morcov, salată, tomate, fructe acide (mere, struguri, lămâi, portocale, mandarine, măsline). Dimineaţa, pe stomacul gol, se ia o linguriţă cu ulei de măsline şi o felie de lămâie. Pentru eliminarea toxinelor se consumă cantităţi mari de ape minerale şi ceaiuri medicinale (anghinare, păpădie, albăstrele, salvie, mentă, rozmarin, rădăcini de revent), care se iau atât preventiv, cât şi curativ. Regimul de viaţă impune un control riguros al climatului familial şi social. Întrucât criza de ficat poate fi generată de cauze psihice (şocuri nervoase) este recomandată multă odihnă, viaţă echilibrată, o bună oxigenare a organismului, un orar riguros pentru muncă, masă şi odihnă. În cursul dimineţii se recomandă o cură de aer, baie de soare şi gimnastică respiratorie, armonizată cu educaţie fizică, fără eforturi mari. La dureri acute, este indicat ca după masa de prânz să se aplice o cataplasmă lombo-abdominală cu lut sau cu varză, mărunţite şi incorporate într-un albuş de ou bătut spumă. Se vor aplica şi comprese calde cu seminţe de in, fierte timp de o oră, până ajunge la starea de mucilagiu care se pun într-un săculeţ de pânză şi se aplică pe abdomen. Regimul alimentar în cazul hepatitelor Hepatita este o afecţiune a ficatului, cu caracter inflamatoriu, infecţios şi transmisibil, uneori sub formă de epidemii. În funcţie de natura evoluţiei, hepatita poate fi acută sau cronică. Hepatita acută este caracterizată prin necrozarea celulelor hepatice, lezarea inflamatorie a parenchimului hepatic şi a altor ţesuturi şi organe. Hepatita cronică este o boală instalată pe o lungă durată de timp. Ea constă din inflamarea cronică a parenchimului hepatic şi lezarea treptată a celulelor ficatului. Principalele cauze ale cronicizării hepatitei constau dintr-un tratament incorect al bolii sau dintr-un consum excesiv şi de durată de băuturi alcoolice tari şi medicamente, infecţii microbiene, dezechilibru nutriţional prin carenţă de proteine şi vitamine sau intoxicaţii alimentare şi accidentale. Regimul alimentar are un rol deosebit de important, asigurând creşterea rezistenţei generale a organismului. La început se vor administra sucuri dietetice de legume (morcov, tomate, sfeclă roşie, castraveţi, lactucă), sucuri nefermentate din fructe (mere, portocale, lămâi, prune, struguri, căpşuni, fragi, agrişe, afine, pepeni verzi), consumate imediat după preparare, şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine. Sucul de morcov se obţine prin spălarea şi mărunţirea rădăcinilor, care se dau prin maşina de tocat sau prin mixer. Se bea, dimineaţa şi după-amiaza, câte 100 ml suc proaspăt, iar restul se păstrează în frigider timp de maximum 24 de ore. Se mai recomandă un amestec din suc de morcov (o parte), apă (două părţi) şi zahăr (patru părţi), din care se vor consuma, zilnic, câte 4-6 linguri. Cura se menţine până la ameliorarea completă a bolii. Sucul de pepene verde bine copt se obţine prin tăierea miezului curăţat de coajă şi de seminţe şi trecerea pulpei fructului prin maşina de tocat sau mixer; se consumă, imediat, câte un pahar pe zi. La 2-3 zile după încetarea crizelor se introduc în alimentaţie produse lactate (lapte dulce şi acru, iaurt, brânză proaspătă de vaci - 250 g/zi, caş dulce, urdă, telemea desărată - 100 g/zi, smântână - 2 linguri/zi), margarină, untdelemn crud (40-50 g/zi) şi oţet de mere. Sunt uşor suportate supele cu zdrenţe de ou, legumele verzi fierte (fasole păstăi, mazăre), ridichi rase, salate de legume (cu pătrunjel, ţelină, mărar, spanac, lobodă, morcov ras, lactucă, castraveţi, ardei gras). Mai pot fi consumaţi cartofi fierţi sau copţi, peşte slab (păstrăv, ştiucă, lin, biban, şalău, cod), carne de vită slabă sau de pasăre (sub formă de rasol). La masă se serveşte pâine prăjită, mămăligă, chifle, tăiţei, macaroane, fulgi de ovăz, orez, ouă moi, ochiuri româneşti fierte în apă, budinci, papanaşi. La desert sunt indicate fructe proaspete (mere, pere, cireşe, vişine, piersice, caise, fragi, coacăze, agrişe, afine, prune, gutui, pepeni verzi, struguri, lămâi, portocale, măsline) care măresc rezerva de glicogen a ficatului şi îi îmbunătăţesc starea funcţională prin protejare împotriva toxinelor. În hepatita cronică, cu durată de peste un an de la declanşare, este indicat regimul alimentar menţionat mai sus. Mesele vor consta din cantităţi mici de alimente, servite mai des (4-5 pe zi). Se vor evita alimentele şi băuturile prea reci. Înainte de mese este bine să se mestece câteva frunze de pătrunjel sau ţelină, pentru a mări pofta de mâncare. În cazul când hepatita se suprapune pe o calculoză biliară, este bine ca în fiecare dimineaţă să se ia, pe stomacul gol, câte o lingură cu ulei de măsline şi zeamă de lămâie. Atât în hepatita acută, cât şi cronică se interzic: carnea grasă de porc, oaie, raţă, gâscă, vânat, raci, grăsimi animale (untură, slănină), sosuri cu rântaş, prăjeli, pastramă, mezeluri, conserve, afumături, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, brânzeturi grase, sărate şi fermentate (caşcaval), legume uscate sau cu celuloză dură (fasole, varză, gulii), nuci, alune, migdale, sare în exces, condimente iuţi (piper, boia, muştar, hrean, usturoi, ceapă). De asemenea se exclud cafeaua, cacaua, îngheţatele, băuturile alcoolice tari, unele băuturi răcoritoare (coca-cola). Pătrunjelul şi mărarul combat icterul Icterul sau gălbinarea este o boală care poate să survină la toate vârstele, pe substratul unei anemii fiziologice şi patologice, congenitale sau dobândite. Boala se manifestă prin colorarea în galben a pielii, a ochilor şi a mucoaselor, mai intens „albuşul ochilor“, ca urmare a retenţiei în sânge a pigmenţilor biliari (bilirubină), blocaţi în canalul coledoc. În regimul alimentar, cele mai recomandate alimente sunt extractele de ficat şi adausul de vitamine (B, K). Efecte bune are o cură de coacăze negre, timp de două săptămâni. La masă este bine să se servească ardei gras, pătrunjel, mărar, precum şi fructe proaspete (mere, pere, piersice). După fiecare masă sau ceai consumat se poate lua câte o linguriţă de bitter suedez. Urmărind evoluţia bolii, se constată că după 2-3 zile apare o revenire la normal a culorii pielii, iar analizele de laborator vor fi mult mai bune. În respectarea regimului alimentar sunt interzise grăsimile animale, tocăturile, mezelurile, sosurile, conservele şi alcoolurile tari. Regimul de viaţă în cazul icterului impune o atenţionare specială. Intrucât icterul este o afecţiune contagioasă, care se transmite cu uşurinţă la persoanele din preajmă, se impune o izolare strictă a bolnavului, fie într-un spital de boli contagioase, fie la domiciliu. Dieta cu lămâi proaspete, recomandată bolnavilor de ciroză Ciroza hepatică este o îmbolnăvire cronică a ficatului, constând din inflamarea şi lezarea ţesutului conjunctiv, cu evoluţie progresivă spre modificarea structurii ficatului şi sclerozarea ţesuturilor în benzi. În crizele de ciroză hepatică se începe cu câteva zile de repaus obligatoriu la pat şi regim de protecţie cu lichide. Se continuă cu un regim alimentar complet (circa 45 cal/kg corp pe zi), bogat în proteine şi vitamine. Necesarul proteic este recomandat sub formă de lapte, produse lactate şi cereale, mai ales seminţe germinate de orz şi grâu, ţinând seamă că bolnavul metabolizează foarte greu proteinele animale. Necesarul de lipide se preia din produsele lactate, margarină, untdelemn şi puţin unt. Glucidele vor acoperi consumurile energetice prin cantitatea de 300-400 g/zi. În ciroza hepatică compensată sunt recomandate alimente cu efecte de stimulare a funcţiei hepatice: - fructe - agrişe, cireşe, vişine, fragi, gutui, pepeni verzi, prune, struguri (1-2 kg/zi), ienupăr (10-15 fructe proaspete zilnic), măsline, tomate, ardei, dovlecei şi o cură de lămâi prospete, îndulcite cu miere de albine; - legume - fasole păstăi, morcov, vinete, spanac, salată, varză crudă (albă şi roşie), ridichi; - sucuri din legume proaspete (morcov, sfeclă roşie, varză, ridichi negre, castraveţi) precum şi suc din orz verde (câte o jumătate de pahar dimineaţa şi seara). Alte alimente admise pentru consum sunt: carnea slabă de vită, viţel sau pasăre, rasol din peşte alb, brânză proaspătă de vaci, urdă dulce, caş dulce, iaurt, smântână proaspătă, albuş de ou, untdelemn, pâine albă veche de o zi, paste făinoase rafinate, budinci, compoturi şi condimente aromate (cimbru, mărar, pătrunjel, leuştean, dafin), care au rolul de a stimula apetitul şi de a compensa lipsa de gust a dietei hiposodate. Lista alimentelor interzise începe cu băuturi alcoolice, grăsimi animale încinse, mezeluri, afumături, conserve, prăjeli, sosuri grase, măruntaie, ouă, brânzeturi grase şi fermentate, leguminoase uscate (fasole), dulciuri concentrate, pâine albă proaspătă şi sărată, cozonac, condimente iritante, nuci, alune, migdale, cacao, ciocolată. Pentru accelerarea vindecării cirozei hepatice se aplică comprese calde, inclusiv cu parafină, ţinute două ore pe zona toracică dureroasă, folosind săculeţi în care se opăresc flori de fân. De asemenea, se recomandă aplicarea de cataplasme de argilă sau ceapă cu varză şi tărâţe pentru decongestionarea ficatului (4 foi de varză, 3 cepe şi 250 g tărâţe fierte). Acestea se întind pe zona ficatului, în strat de 2 cm grosime, se acoperă cu o faşă elastică şi se lasă timp de 90 de minute. Bolnavii de ascită nu au voie să consume multă sare Ascita este cunoscută sub denumirea de ciroză umedă şi constă din acumularea de lichid ascitic în cavitatea peritoneală. Are loc mărirea rapidă a volumului abdomenului, cu întinderea excesivă a pielii. Pentru reducerea cantităţii de lichid ascitic se va diminua consumul zilnic de apă, concomitent cu respectarea dietei hiposodice. Cantitatea de sodiu consumată zilnic va fi sub un plafon de 0,5 g, în funcţie de gradul de avansare a bolii. După revenire la normal, doza zilnică de sodiu nu va depăşi 2 grame. În tratamentul ascitei se impune respectarea unui regim alimentar sever, în care sunt interzise multe produse, ca: mezeluri, conserve din carne, afumături, măruntaie, viscere, carne de raţă, gâscă, curcă şi vânat, peşte gras (afumat sau conservat), icre, slănină, unt sărat, lapte nedegresat, murături, pâine cu sare, legume bogate în sodiu (spanac, ţelină, ridichi, sfeclă roşie, castraveţi, varză murată), măsline, muştar, ciocolată, bomboane şi dulceţuri, fructe conservate, băuturi alcoolice, ape minerale (clorosodice sau bicarbonate). Zilnic se pun comprese pe abdomen, cu oţet diluat sau cu frunze de varză şi ceapă. Ciorbele de legume, obligatorii în alimentaţia celor cu insuficienţă hepatică Insuficienţa hepatică şi colica hepatică sunt afecţiuni cu crize dureroase, violente, de tipul crampelor, cauzate de dilatări bruşte ale canalelor intrahepatice şi ale căilor biliare, mai ales după servirea mesei. La colică hepatică, cu dureri violente în zona ficatului, se impune un regim alimentar controlat, care durează toată viaţa, deoarece ficatul a devenit foarte sensibil la consumul anumitor preparate culinare. Sunt excluse grăsimile fierte, sosurile cu rântaş, prăjelile, produsele de patiserie şi alcoolurile tari. De asemenea, se recomandă excluderea din alimentaţie a unor legume (varză, conopidă, napi, ţelină, castraveţi) şi a unor fructe (prune, pepeni galbeni, banane). Sunt indicate ciorbele de legume (cu salată, morcov, tomate, creson), precum şi fructele mai acide, cu acţiune stimulatoare în insuficienţa hepatică (lămâi, portocale, mandarine, grepfruturi, struguri, mere, măsline). Deosebit de eficient este consumul de dimineaţă, pe stomacul gol, a unei linguriţe de ulei de măsline, cu o felie de lămâie. Întrucât sunt suprimate din consum alcoolul, cafeaua şi băuturile prea acidulate, se vor lua cantităţi mai mari de ape minerale şi ceaiuri medicinale pentru eliminarea toxinelor acumulate în ficat. În loc de cafea este bine să se consume un surogat din rădăcini de cicoare. În timpul crizelor dureroase de ficat este obligatoriu repausul la pat. Se vor aplica în zona dureroasă perne electrice şi comprese calde, alcoolizate, sau cataplasme cu frunze de varză sau creson, bine mărunţite şi incorporate într-un albuş de ou, bătut spumă, în care se adaugă un păhărel cu infuzie de păpădie. În locul proteinelor din carne se recomandă proteinele din soia Cancerul hepatic, ca tumoră malignă, poate fi o fază evolutivă a cirozei hepatice. Datele statistice arată că circa 85% din bolnavii de cancer hepatic au suferit de ciroză, de diferite etiologii. Sunt cunoscute alimentele care nu trebuie să fie consumate, întrucât pot declanşa boala sau pot grăbi evoluţia ei. În această categorie intră, în primul rând, carnea şi grăsimile animale saturate, slănina, mezelurile, afumăturile, conservele, prăjelile de orice fel. Carnea de porc, friptă pe cărbuni, este foarte apetisantă la miros, dar poate mări riscul de cancer hepatic, deoarece la temperaturi ridicate, pe cărbunii încinşi, grăsimea se scurge pe cărbuni, generând un fum care conţine hidrocarburi aromatice policiclice (exemplu benzopiren). Aceştia sunt agenţi puternic cancerigeni, care pun în pericol atât viaţa celor care consumă carnea friptă, cât şi a persoanelor din apropierea grătarului, care inhalează fumul aromatizat. De asemenea, toxinele din carne declanşează dezechilibre grave de metabolism, provocând cancere hepatice, iar prin depuneri la încheieturi dau artrite. După declanşarea cancerului de ficat trebuie să fie interzise şi alte alimente ca: alcool, cafea, cacao, tutun, zahăr şi produse fine de cofetărie, praf de copt, condimente iuţi, ciuperci, brânzeturi fermentate. În locul proteinelor din carne se recomandă proteinele din soia, orez, lapte acru, brânzeturi nefermentate, ouă, drojdie de bere (30-50 g/zi), legume şi fructe proaspete, tărâţe, grâu încolţit, pâine integrală. Dintre legume să nu lipsească pătrunjel, sfeclă roşie, ţelină, varză, ridichi, ceapă, usturoi, cartofi copţi, iar dintre fructe sunt recomandate grepfruturi, lămâi, mere şi fructe de pădure. Lunar se va ţine o cură de cruţare în timpul căreia se vor consuma numai sucuri de legume (sfeclă roşie, morcov, ţelină, varză albă, creson, tomate, pătrunjel, salată verde, orz verde) precum şi sucuri de fructe (mere rase, struguri, afine, agrişe, zmeură, coacăze). Inainte de intrare în iarnă este necesară o bună aprovizionare cu legume şi fructe, bogate în complexul vitaminic (A, C, E, B). Să nu se neglijeze faptul că vitaminele au un rol important în creşterea rezistenţei la boală a organismului şi în stimularea sistemului imunitar, cu contribuţii directe în lupta anticanceroasă.