Alimentaţia şi tratarea unor afecțiuni de natură mentală și psihică

Toamna este socotită de unele persoane a doua primăvară, datorită multitudinii de culori cu care se înveșmântează, în urma scăderii sintezei de clorofilă, pe fondul diminuării intensității luminii. Aceste schimbări au repercusiuni nu doar asupra frunzelor, ci și a stării noastre psihoemoționale. Expusă la o cantitate mai mică de lumină, epifiza începe să producă o cantitate mai mare de melatonină, în timp ce nucleii Raphe din trunchiul cerebral scad sinteza de serotonină.

Serotonina este o moleculă cu rol major în inducerea stării de bine, creșterea vigilenței, reducerea anxietății și menținerea echilibrului emoțional. Când sinteza acesteia scade ne putem simți triști, deprimați, irascibili. Pe de altă parte, melatonina este responsabilă de inducerea stării de somn, creșterea nivelului acesteia explicând starea de somnolență pe care o resimțim odată cu venirea toamnei. De aceea, toamna poate fi văzută şi ca sezonul depresiei și anxietății.

O cauză importantă, dar ignorată, a oboselii și indispoziției din această perioadă este aceea că noi continuăm să lucrăm la fel de mult ca în sezonul cald. De la începuturile istoriei și până în epoca „luminilor”, oamenii respectau bioritmurile naturale. Activitățile umane erau dependente în mare măsură de lumină, iar odată cu micșorarea zilelor creștea numărul orelor de odihnă și somn. Astăzi, când facem lumină dintr-o apăsare a întrerupătorului electric, lucrurile stau cu totul altfel.

Natura corpului nostru este parte din natura înconjurătoare, fiind creată să se ghideze după aceasta și să funcționeze pe baza legilor ei. Modernitatea a răsturnat acest firesc, prelungind nepermis de mult perioadele de activitate. Suprasolicitați și suprastimulați, devenim mai obosiți, mai iritați, mai ineficienți și mai devi­talizați.

La acest factor important se adaugă alții, între care un rol semnificativ îl are alimentația. Un raport publicat în urmă cu câțiva ani de Institutul Național de Sănătate Publică din Quebec, Canada, arăta că alimentele ultraprocesate - băuturile răcoritoare, produsele de panificație și patiserie preparate din făină albă, alimente de tip fast-food și ready-to-eat - constituie circa o treime din alimentele cumpărate de către consumatori. Conținutul crescut de zaharuri simple, sodiu (adică sare), grăsimi saturate și aditivi face ca impactul negativ asupra sănătății al acestor produse sărace din punct de vedere calitativ nutrițional să fie unul semnificativ.

O clasă importantă de aditivi utilizată în producerea alimentelor ultraprocesate este reprezentată de emulsificatori. Aceștia sunt compuși de sinteză care asigură omogenizarea amestecurilor ce conțin apă și grăsimi. Studiile din ultimii ani ne arată însă că aceste substanțe pot perturba echilibrul microbiotei intestinale, influențând astfel, printre altele, activitatea cerebrală, prin intermediul nervului vag. Conform unui alt studiu, din 2019, perturbarea echilibrului ecosistemului intestinal și compromiterea barierei imunitare de la acest nivel poate determina modificări de comportament, cu o creștere semnificativă a stării de anxietate și inhibarea dorinței de socializare.

Conținutul crescut de zahăr și grăsimi din produsele ultraprocesate suprastimulează producerea de dopamină în creier, neurohormon implicat în sistemul de recompensă, cunoscut și sub denumirea de „hormonul fericirii” datorită senzației de plăcere pe care o induce. Un proiect de cercetare realizat tot în 2019, în cadrul Insti­tutului Național de Sănătate din Statele Unite ale Americii, a arătat că alimentele ultraprocesate dereglează capacitatea creierului de a controla apetitul, determinând supraconsum și, în consecință, ducând la creștere în greutate, suprapondere și obezitate. Practic, alimentele ultraprocesate, prin conținutul crescut de zahăr și grăsimi, manipulează biochimia creierului într-un mod în care alimentele naturale nu o fac.

Psihiatria nutrițională

Prin inducerea simultană a plăcerii și anxi­etății, consumul de alimente ultraprocesate contribuie în mod esențial la starea de confuzie și labilitate psihoemoțională caracteristică gene­rației în care trăim.

Abordarea clasică a tulburărilor de anxietate constă în psihoterapie și administrarea unor medicamente cu efect anxiolitic. În ultimii ani a început să se dezvolte un nou domeniu de studiu, psihiatria nutrițională, axat pe identificarea unor metode intervenționale pentru prevenția și tratarea afecțiunilor de natură mentală și psihică. Din fericire, cercetările oamenilor de știință scot la iveală tot mai multe molecule provenite din alimente cu efecte antidepresive. Un studiu amplu din anul 2021, realizat de cercetători de la universități din SUA, Canada și Australia, clasifică diferite alimente și nutrienți după măsura în care sunt asociate cu nivelul de anxietate.

Astfel, dietele bogate în grăsimi și consumul crescut de zahăr, făină albă și îndulcitori artificiali sunt corelate cu o incidență mai mare a anxietății. În schimb, fructele și legumele, acizii grași omega-3 și omega-9, acidul α-lipoic, nucile și semințele, dieta mediteraneeană și vegană, postul, alimentele fermentate (iaurt, murături), mirodeniile, ceaiul verde, resveratrolul (din struguri, arahide ș.a.), quercetina (din mere, ceapă ș.a.), produsele tradiționale asiatice din soia, vitaminele C și E, zincul, magneziul, seleniul au fost asociate cu niveluri mai mici ale anxi­etății, fiind descrise ca având posibile efecte antianxietate.

Polifenolii din ceaiul verde sunt de multă vreme cunoscuți pentru efectele lor benefice asupra creierului, consumul regulat putând reduce cu 50% riscul de declin cognitiv, inclusiv în rândul persoanelor predispuse genetic la boli neurodegenerative, precum bolile Alzheimer și Parkinson.

Unul dintre acizii grași omega-3, DHA, acidul docosahexaenoic, este o componentă importantă a membranei celulelor din structura barierei hematoencefalice. Această barieră are rolul crucial de a împiedica trecerea din sânge în creier a toxinelor și a altor substanțe posibil vătămătoare. Cele mai importante surse alimentare de DHA sunt speciile de pește gras: somon, macrou, hering, sardine, uleiul de cod și uleiul de microalge.

Boabele de cacao sunt o sursă excepțională de polifenoli, făcând din ciocolata neagră (min. 70% cacao) un desert minunat atât pentru sănătatea creierului, cât și pentru starea de bună-dispoziție. Flavonoidele pe care le conține cacaua stimulează circulația sangvină la nivel cerebral, crescând aportul de oxigen, în special la nivelul cortexului prefrontal, având astfel rol în îmbunătățirea performanțelor cognitive. Tot­odată, cacaua conține triptofan, un aminoacid care intră în structura serotoninei, și feniletilamină, un compus care stimulează eliberarea de endorfine. În același timp, consumul de ciocolată neagră determină scăderea nivelului de hormoni de stres și influențează pozitiv microbiota intes­tinală, fiind astfel un aliat de încredere în redobândirea și menținerea tonusului psihoemo­țional.