Alimentaţie echilibrată în perioada postului
Pe lângă curăţirea spirituală, în perioada postului obținem și o curățire a organismului, atât de necesară, prin alimentație. Specialiștii atrag însă atenția cu privire la produsele de post pe care le cumpărăm, multe dintre ele cu un conţinut mare de chimicale care imită gustul, mirosul şi culoarea alimentului natural respectiv.
Unele persoane se alimentează greşit în perioada postului, optând pentru alimente procesate, multă pâine, covrigi sau dulciuri. Crenvurştii vegetali, pateul vegetal şi salamul de soia aproape că nu lipsesc de pe mesele românilor în timpul postului. Însă pe cât de săţioase par să fie, pe atât de nesănătoase sunt aceste produse. Şi asta din cauza conţinutului mare de chimicale care „ajută” la imitarea gustului, mirosului şi culorii alimentului natural respectiv. „Inserându-se diverse gene care probabil sunt străine, sunt sintetizate în noi, astfel că în organismul nostru pot avea loc reacții nedorite, diverse boli, chiar boli cronice, de la diabet până la cancer”, avertizează dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice, în cadrul unei emisiuni televizate.
Un aliment controversat din categoria celor de post este soia. Deşi înlocuieşte cu succes produsele de origine animală, medicii spun că trebuie să fim atenţi la provenienţa alimentului. „Soia este un aliment foarte bun dacă este organic. Trebuie să le evităm pe cele care sunt modificate genetic. În general, orice aliment modificat genetic nu este benefic pentru organism, pentru că trebuie să reţinem că ADN-ul nostru se modifică pe parcusul vieţii în funcţie de ceea ce mâncăm. De aceea este vorba clasică: ceea ce mâncăm, aceea suntem”, explică dr. Simona Carniciu.
O altă greşeală în timpul postului este tentația de a mânca mai multe dulciuri de post și multe seminţe, nuci și alune. De multe ori uităm că acestea, consumate în exces, îngrașă. O altă tendință eronată în această perioadă este aceea de a mânca mai multă pâine şi paste făinoase, când mai sănătoasă este înlocuirea proteinelor de origine animală cu cele vegetale, de unde organismul își poate asigura necesarul de vitamine şi minerale. Aceste proteine necesare bunei funcţionări a organismului le găsim în mazăre, fasole, ciuperci, soia nemodificată genetic, măsline, seminţe de floarea-soarelui, de dovleac, nuci, migdale şi arahide. Alunele de pădure conţin de trei ori mai multe proteine decât carnea. O altă sursă importantă de proteine vegetale o constituie şi ciupercile. Din pieţe sunt nelipsite acum merele, ceapa verde şi spanacul proaspăt. Merele sunt o sursă excelentă de multivitamine şi au un nivel crescut de antioxidanţi, iar ceapa verde conţine vitamina K, reglează zahărul din sânge şi sprijină sănătatea imunitară.
O sută de grame de spanac proaspăt asigură 25% din necesarul zilnic de fier şi oferă 46% din necesarul zilnic de vitamina C. Fasolea este un alt aliment ce nu trebuie să lipsească din alimentaţia noastră în perioada postului. Ea conţine carbohidraţi care nu determină o creștere rapidă a nivelului de zahăr din sânge, iar conţinutul de proteine este suplimentat de vitamina B şi fier, acestea fiind surse pentru o vitalitate crescută.
Năutul este similar cu fasolea din punctul de vedere al cantităţii de proteine, astfel, dacă vrem să ne menţinem greutatea, îl putem folosi ca alternativă, deoarece are mai puţine calorii. Seminţele de susan sunt o sursă valoroasă de calciu. Este important de ştiut că acestea sunt mai bine absorbite dacă sunt zdrobite sau lăsate la înmuiat pentru o zi sau două, lucru valabil şi pentru seminţele de in. Fasolea verde conţine multe proteine la suta de grame.
O legumă la fel de importantă pentru sănătatea organismului este sfecla roşie. Ea ajută la reînnoirea celulelor sanguine, prevenind anemia şi stimulând sistemul imunitar. Nu are foarte multe proteine, însă compensează prin conţinutul variat de minerale.