Cuvioasa Parascheva este una dintre cele mai populare sfinte din ţara noastră. Cinstirea ei pe meleaguri româneşti a început încă din anul 1641, când domnitorul filantrop Vasile Lupu al Moldovei a primit din partea Patriarhiei Ecumenice odorul de mare preţ al sfintelor sale moaşte. În toate provinciile româneşti, oamenii au dorit să-şi exprime în chip văzut recunoştinţa către Sfânta Cuvioasă Parascheva, închinându-i altare de rugăciune. Dintre cele aproximativ 500 de biserici care o au ca ocrotitoare în întreaga ţară, 24 se află în Bucureşti.
Din anul 2008, 14 octombrie este zi de hram şi în Paraclisul istoric al Reşedinţei Patriarhale, unde se păstrează o raclă ce adăposteşte un veşmânt care a acoperit pentru o perioadă cinstitele moaşte ale Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi. La această mănăstire se adaugă alte 23 de biserici de enorie care îşi aşteaptă închinătorii la sărbătoarea sfintei ocrotitoare. Monumente istorice sau construcţii mai noi, toate aceste chivote zidite în piatră sunt adevărate citadele ale Capitalei şi exprimă evlavia credincioşilor care de secole simt ajutorul şi mijlocirea Cuvioasei în faţa tronului Preasfintei Treimi. Anul acesta, în condiţii pandemice, pelerinajul a căpătat o dimensiune preponderent spirituală. Pentru credincioşii din Bucureşti, prezenţa într-o biserică închinată Sfintei Cuvioase Parascheva în zi de hram devine mărturisire de credinţă, expresie văzută a evlaviei şi prilej de rugăciune adresată celei „mult folositoare”, cum o numim în rugăciunea acatistului.