Arhitectură din 1930-1940 la MNAR

Expoziţia „Henrieta Delavrancea-Gibory, arhitectură 1930-1940“, care prezintă planuri şi proiecte de arhitectură, fotografii de epocă şi actuale ale clădirilor proiectate de Henrieta Delavrancea-Gibory este vernisată azi la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR). Expoziţia, al cărei curator este Miliţa Sion, va fi găzduită, până pe 20 septembrie, în sălile Kretzulescu ale MNAR. Henrieta Delavrancea-Gibory (1894-1987) face parte dintr-o generaţie de arhitecţi care, în frunte cu Horia Creangă, G.M. Cantacuzino şi Octav Doicescu, a avut o contribuţie importantă la formarea şcolii de arhitectură modernă românească. Alături de planuri şi proiecte de arhitectură, fotografii de epocă şi actuale ale clădirilor proiectate sunt prezentate şi nouă desene originale. Sunt expuse o parte din lucrările realizate la Balcic între 1930-1940, precum şi planurile unor case din Bucureşti din aceeaşi perioadă. Dintre lucrările create pentru Balcic, sunt expuse Casa „Eliza Brătianu“, Casa „Ion Pillat“, Casa Canciov, Casa „Stelian Popescu“, Pavilionul de ceai al Palatului Regal (dispărut), Pavilionul Grănicerilor din ansamblul regal sau proiectul de renovare a Primăriei (care adăposteşte acum Muzeul de Arheologie şi Istorie din Balcic), prin care arhitecta a transformat radical o casă de secol al XIX-lea, pentru a o adapta stilului local de inspiraţie meridională. Casa Cantuniari, Casa Vilcovici sau casa în care Henrieta Delavrancea-Gibory a locuit până la sfârşitul vieţii sunt câteva exemple de imobile din Bucureşti prezentate în expoziţie.