Aspecte noi prezentate despre epoca brâncovenească
În contextul Anului comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, Parohia Mavrogheni din Bucureşti, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a organizat ciclul de întâlniri culturale „Serile brâncoveneşti de la Mavrogheni“. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa unor specialişti în epoca şi cultura brâncovenească care au scos la lumină aspecte inedite şi interesante din cadrul arhivelor din ţară şi străinătate.
A patra întâlnire din ciclul „Serilor brâncoveneşti de la Mavrogheni“, desfăşurată marţi, 27 mai, i-a avut ca invitaţi pe prof. dr. Mihai Moraru, de la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti, şi Monica Joiţa, doctor în filologie, care au vorbit despre tipăriturile brâncoveneşti şi Şcoala domnească de la Mănăstirea „Sfântul Sava“ din Bucureşti, întemeiată de domnitorul român martir. „Domnul Mihai Moraru a vorbit despre contribuţia Sfântului Antim Ivireanul la moştenirea culturală a epocii brâncoveneşti şi a avut ca temă lucrarea «Floarea darurilor», pe care a abordat-o într-un cadru larg, legat de întreaga lucrare culturală a epocii respective. Tipăriturile din perioada brâncovenească au fost privite sincronic cu publicaţii similare din Europa, pe de o parte, şi, pe de altă parte, cu mişcarea culturală din fostul Imperiu Bizantin. Profesorul a dezvoltat tema subliniind dimensiunea moral-duhovnicească a «Florii darurilor»“, ne-a spus părintele paroh Dimitrie Pintea, de la Biserica Mavrogheni din Bucureşti. De foarte mare interes a fost prezentarea Monicăi Joiţa, care a ilustrat cu documente ale epocii legătura dintre Universitatea din Padova şi Academia Domnească de la Bucureşti.
„Monica Joiţa a prezentat relaţiile dintre Universitatea din Padova şi Academia Domnească din Bucureşti, întemeiată de Sfântul Constantin Brâncoveanu. A prezentat curricula Universităţii din Padova, a realizat şi proiecţii cu matricolele universităţii în care, în mod surprinzător, s-a găsit un număr mare de tineri români. Interesant este că tinerii sunt din toate cele trei principate româneşti, numărul cel mai mare este al transilvănenilor. În cadrul universităţii, studenţii străini se asociau plecând de la etnia lor. Studenţii munteni şi moldoveni erau trecuţi în matricole împreună, pe când cei transilvăneni erau trecuţi fie la etnia maghiară, fie la cea germană, pentru că Transilvania se găsea politic şi administrativ în Imperiul Habsburgic. Curricula pe care o avea universitatea era bazată pe modelul aristotelian al ştiinţelor, care a fost şi modelul de bază al Academiei Domneşti de la Bucureşti. Ştiinţele care se predau au fost logică, retorică, metafizică, psihologie, fizică, astronomie şi matematică“, ne-a spus părintele Dimitrie Pintea. În cadrul celorlalte întâlniri din seria „Serile brâncoveneşti de la Mavrogheni“ au conferenţiat următorii invitaţi: academicianul Alexandru Zub, istoricul Petre Guran, pictorul Sorin Dumitrescu, conf. univ. dr. Ioana Beldiman, lect. univ. dr. Vlad Bedros, drd. Cristina Cojocaru.