Au fost lansate două volume despre istoria comunismului
Două noi volume publicate în cadrul proiectului „Enciclopedia regimului comunist din România, 1945-1989“, iniţiat de Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST), au fost lansate ieri, 14 februarie, la Academia Română. Cele două lucrări abordează istorico-ştiinţific o perioadă de 44 de ani caracterizată de mari frământări pentru societatea românească, atât sub aspect politic şi cultural, cât şi sub aspect religios.
Prima lucrare, „România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Represiunea. vol. II. F-O“, este realizată de o echipă de 70 de cercetători sub coordonarea conf. dr. Octavian Roske, secretarul ştiinţific al INST, şi ilustrează, cu ajutorul hărţilor, fotografiilor şi documentelor de arhivă, istoria represiunii în regimul comunist din România, în numeroasele ei forme de manifestare. Cel de-al doilea volum lansat ieri, „România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituţii de partid, de stat, obşteşti şi cooperatiste“, care conţine aproape 200 de articole, a fost realizat de 40 de cercetători şi experţi, sub coordonarea dr. Dan Cătănuş, cercetător ştiinţific al INST. Acest volum analizează evoluţia principalelor instituţii care au constituit articulaţiile sistemului comunist, tipurile de interconexiuni sau subordonare instituţională, formarea elitelor cu funcţii de conducere în aparatul decizional, raporturile dintre agenda ideologică şi dezvoltarea instituţională, dintre determinările economice şi voinţa politică a liderilor de partid, dintre reorientările de politică externă şi metamorfozele aparatului de stat.
Numeroase pagini dedicate Bisericilor creştine din România
Festivitatea de lansare a fost deschisă de acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române. La acest eveniment, Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, însoţit de pr. dr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal în cadrul Sectorului Cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române. Preasfinţitul Varlaam a transmis binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi i-a felicitat pe membrii Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului (INST) pentru publicarea celor două volume care surprind diferite aspecte ale vieţii Bisericii Ortodoxe Române în perioada regimului comunist ateu: „Am remarcat că autorii celor două volume au avut în vedere şi instituţia Bisericii, care, aşa cum este cunoscut, în perioada comunistă a cunoscut o adevărată tragedie. Volumul dedicat instituţiilor de partid, de stat obşteşti şi cooperative, deşi la prima vedere pare că nu are nici o legătură cu Biserica, aminteşte însă de Biserică de mai multe ori. În primul rând, este subliniată aparenţa bunelor relaţii păstrate între tânărul stat comunist şi Biserica Ortodoxă Română. În al doilea rând, textele sunt susţinute şi de un material iconografic interesant ce prezintă mai multe ocazii în care conducerea Bisericii noastre, patriarhii României, s-a întâlnit cu conducerea statului şi a partidului comunist. De asemenea, este menţionată participarea Bisericii, chiar prin prezenţa patriarhului, la diferite momente festive importante din viaţa statului, dar mai ales cooptarea Bisericii în Organizaţia «Frontul Unităţii Socialiste», devenit mai târziu «Frontul Democraţiei şi Unităţii Socialiste». Fără îndoială, Biserica a fost invitată să participe în această organizaţie doar formal pentru a arăta acea dorită imagine de stat liber şi democrat în care libertatea de conştiinţă a cetăţenilor era în scris asigurată“. Cu privire la volumul dedicat represiunii, Preasfinţia Sa a remarcat că „Biserica este prezentă mai ales prin instituţiile sale: biserici, instituţii de învăţământ, mănăstiri sau prin ierarhi, profesori de teologie şi străluciţi duhovnici din mănăstiri, care au suferit din plin rigorile unui regim ateu, anticreştin. De asemenea, pagini întregi sunt dedicate celorlalte confesiuni creştine: Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică, Bisericile Protestante, dar şi cultelor neoprotestante, unor organizaţii creştine precum Oastea Domnului, dar şi altor organizaţii care au fost efectiv desfiinţate, distruse şi ai căror lideri au fost aruncaţi pentru ani îndelungaţi în închisori, unde mulţi dintre ei au şi murit“.
Biserica Romano-Catolică a fost reprezentată de dr. Dănuţ Doboş, care a arătat că ordinele şi congregaţiile romano-catolice, multe dintre ele de veche tradiţie din România, au reprezentat, începând cu anul 1948, o ţintă predilectă a regimului comunist. Represiunea a început cu actul desfiinţării acestora şi a culminat, după caz, cu expulzarea sau arestarea călugărilor şi a călugăriţelor, un mare număr dintre aceştia sfârşind ca martiri în închisorile comuniste. Cititorii volumului vor afla un scurt istoric al ordinelor şi congregaţiilor catolice care au înregistrat o activitate impresionantă până în anii 1948-1949, precum şi aspecte comune şi particulare ale represiunii antimonahale. În anul 1948, regimul comunist a procedat la anularea brutală a unei experienţe de succes în România, veche de aproape un secol, în domenii precum învăţământul şi educaţia, îngrijirea bolnavilor, asistenţă socială şi caritativă.
113 personalităţi excluse din Academia Română
Acad. Păun Ion Otiman, secretarul general al Academiei Române, a explicat că măsurile regimului comunist au afectat şi lumea academică. În urma reformării Academiei Române în 1948, peste două treimi din membrii Academiei au fost excluşi din instituţie, între aceştia şi personalităţi ale lumii bisericeşti precum mitropoliţii ortodocşi Nicolae Bălan şi Nicolae Colan şi episcopul romano-catolic Iuliu Hossu. Din cei 113 academicieni excluşi, 31 au fost întemniţaţi, iar 9 au decedat în detenţie. Despre cele două volume lansate, dar şi despre tema dezbătută în acestea, au mai vorbit ieri acad. Dan Berindei, vicepreşedintele Academiei Române; acad. Răzvan Teodorescu; acad. Dinu Giurescu; prof. dr. Radu Ciuceanu, directorul INST; prof. dr. Vladimir Iliescu, de la Universitatea Aachen din Germania, şi coordonatorii celor două lucrări: conf. dr. Octavian Roske şi dr. Dan Cătănuş.