Avantajele culturilor de alun micorizat cu trufe
Cultura de alun şi de trufe este preferată de tot mai mulți fermieri din judeţul Alba. În cazul unei plantații de o mie de metri pătrați de alun micorizat, recolta este de 1.400 de kilograme de alune care sunt valorificate pe piaţă cu 2 - 4 euro kilogramul. Agricultorii din judeţ spun că profitabilitatea este mai mare în cazul culturilor de alun micorizat cu trufe, pentru că la profitul realizat din alune se adaugă cel din exploatarea trufelor care valorează în jur de 100 de euro kilogramul.
În judeţul Alba sunt foarte multe culturi de alun, mai nou este promovat alunul micorizat. „Avem (în județ — n.r.) una din cele mai mari plantații de alun, respectiv de peste 40 de hectare. Media de alun simplu e între două și cinci hectare. În ceea ce privește alunul micorizat, având în vedere costul lui puțin mai ridicat decât al celui normal, aici și de la o mie de metri deja tinde să fie rentabil, oferind un venit de peste două mii de euro”, a declarat pentru Agerpres, George Jorj, tehnician specialist la o firmă din Alba Iulia care oferă informații și sprijin în înființarea culturilor de aluni, ridicarea produselor de alune și comercializarea lor.
El a precizat că profitabilitatea este mai mare în cazul culturilor de alun micorizat cu trufe. „Micorizat înseamnă o inoculare la rădăcina plantei, încă din faza de creștere primară, care va produce pe rădăcină trufe, acest fruct delicios, recunoscut ca «diamantele pământului» sau «diamantele din bucătărie». Trufele se dezvoltă la rădăcina alunului. Acest procedeu (de micorizare — n.r.) se face în laboratoare specializate”, a explicat tehnicianul.
Specialistul a menționat că în cazul unei plantații de o mie de metri pătrați de alun micorizat, la 70 de plante ajunse la maturitate este o medie între 15 și 20 de kilograme de alune pe plantă. „Vorbim de 1.400 de kilograme de alune valorizate pe piață, care pot să fie între 2 și 4 euro kilogramul, depinde de fluxul de bursă, și realizăm astfel un venit între 3.000 — 4.000 de euro. Această sumă o dublăm în același timp cu trufele”, a precizat George Jorj. El a menționat că o firmă din Mureș are culturi de trufe pe plante forestiere. „Avem o gamă foate variată și aici (stejar, carpen, pin), care sunt mult mai indicate în cazul culturilor trufiere decât alunul. Atât pentru perioada lungă de viață, cât și pentru o mai mare productivitate. Dar avem un mic dezavantaj aici. Alunul pleacă mult mai repede în producție, crește foarte repede, pe când speciile forestiere cresc foarte lent. Alunul: în anul 4‑5 putem vorbi chiar și de o exploatare a trufelor sau de primele producții de trufe, pe când în cazul plantelor forestiere vorbim de 7 ani”, a declarat Jorj. Potrivit acestuia, la ora actuală, în România e o cerere foarte mare de trufe, ținând cont că orice restaurant cu pretenții le are în meniu. „Trufele deja nu mai sunt o enigmă pentru piața românească”, a apreciat el.
De menționat că pe plantele de alun la noi sunt doar trufe de vară, mai exact trufa neagră. „Prețurile la care se valorifică sunt în jur de 100 de euro kilogramul. Trufa neagră pemite o manipulare de către orice comerciant. Trufa albă are prețuri care pot să ajungă undeva la 3.000 de euro la prima mână sau chiar peste. Dar o manipulare cu trufa albă automat tinde spre o nișă diversă de clienți și către o altă categorie. Trufele albe cresc numai pe plantele forestiere, pe stejar și carpen”, a explicat George Jorj. Trufa este numită și „aur negru”, datorită rentabilității sale date de cererea foarte ridicată la nivel mondial.