Bacalaureat la trei obiecte din acest an şcolar

Data: 11 Septembrie 2009

Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, ca examenul de bacalaureat să aibă trei probe, din care Limba română va fi testul obligatoriu, iar celelalte vor fi stabilite în funcţie de profilul liceului, noul sistem urmând să fie aplicat începând cu anul şcolar 2009-2010. Elevii vor trebui să obţină, pe parcursul ultimului an de liceu, trei certificate de competenţă - unul la Limba română, altul la o limbă străină şi al treilea la abilităţi digitale - utilizarea calculatorului. Aceste competenţe se vor măsura prin calificative de la slab la foarte bine şi vor fi obligatorii pentru a putea ajunge la examenul final, scris.

Elevii clasei a XII-a vor susţine, începând cu anul şcolar 2009-2010, examenul de bacalaureat la trei discipline - Limba şi literatura română, probă comună şi obligatorie pentru toţi, Matematică sau Istorie, în funcţie de profilul real sau uman, precum şi o probă opţională, a anunţat, miercuri, după şedinţa de Guvern, premierul Emil Boc. „Am luat decizia de a simplifica examenul naţional de bacalaureat. Vor exista trei probe scrise şi care au caracter obligatoriu. În primul rând, va fi o probă scrisă la Limba şi literatura română, probă comună şi obligatorie pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările“, a afirmat Emil Boc. A doua probă va fi diferenţiată, în funcţie de filieră, profil şi specializare - Matematică pentru profilul real, din filiera teoretică, filiera tehnologică sau vocaţională, sau Istoria - pentru profilul umanist, din filiera teoretică sau, după caz, pentru cea vocaţională. A treia probă scrisă va fi opţională, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmată pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele grupe de discipline: Fizică, Biologie, Chimie sau Informatică; Geografie, Logică şi argumentare, Economie, Psihologie şi, după caz, Sociologie. La acestea, se adaugă, pentru cei care au urmat liceul într-o limbă a minorităţilor naţionale, proba scrisă la Limba şi literatura maternă. Elevii vor trebui să obţină, pe parcursul ultimului an de liceu, trei certificate de competenţă - unul la Limba română, altul la o limbă străină şi al treilea la abilităţi digitale - utilizarea calculatorului. Aceste competenţe se vor măsura prin calificative de la slab la foarte bine şi vor fi obligatorii pentru a putea ajunge la examenul final, scris. Premierul a făcut precizarea că acel calificativ din certificat îi va servi elevului la angajare, dovedind abilităţile pe care le are cu privire la o limbă străină sau la utilizarea calculatorului. Elevii care au obţinut anterior un certificat de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională sau un certificat de utilizare a calculatorului vor putea să-şi echivaleze examenul. „Pe această cale, facem trecerea la dimensiunea europeană a evaluării competenţelor pe care elevii trebuie să le aibă la sfârşitul ciclului liceal, bazate pe cele opt principii-cheie existente la nivelul Uniunii Europene“, a spus Emil Boc. Legea Educaţiei ar putea face mai mulţi paşi spre descentralizare Guvernul îşi va asuma, pe 15 septembrie, răspunderea în faţa Parlamentului pe Legea Educaţiei naţionale. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, este de părere că ar trebui eliminată, din noua Lege a Educaţiei, exercitarea de către inspectorate a controlului administrativ asupra şcolilor şi păstrarea doar a supravegherii calităţii procesului de învăţământ, conform Agerpres. „Există în lege, între atribuţiile inspectoratului şcolar, una la care trebuie să renunţăm - aceea de a controla administrarea, ceea ce nu este atributul inspectoratului. Inspectoratul trebuie să rămână cu controlul calităţii procesului de învăţământ“, a spus Andronescu, referindu-se la unul dintre amendamentele care ar putea fi preluat în noua Lege a Educaţiei. Ministrul Educaţiei a participat, miercuri, la o întrevedere cu parlamentarii din comisiile de specialitate şi reprezentanţi ai autorităţile locale pentru a discuta amendamentele ce vor fi depuse la noua Lege a Educaţiei. Andronescu a declarat că cei mai vocali participanţi au fost reprezentanţii autorităţilor locale, principalele doleanţe fiind descentralizarea financiară şi a celorlalte decizii. „În general cer (n.r. - reprezentanţii autorităţilor locale) mai multe atribuţii în legătură cu gestionarea problemelor de şcoală. Din punctul meu de vedere, cred că legea trebuie să păstreze un echilibru al puterii de decizie pe diferitele resurse pe care şcolile le au şi pe această formulă vom încerca să mai discutăm în continuare şi să îi convingem“, a spus Andronescu. Ministrul a amintit că grupurile parlamentare pot depune amendamente până în seara aceasta, urmând ca ele să fie inventariate şi filtrate.