Biserica „Sfinţii Apostoli“ la ceas de praznic

Parohia vâlceană "Sfinţii Apostoli" din staţiunea Călimăneşti a îmbrăcat miercuri, 29 iunie, haină de sărbătoare. Sfânta Liturghie a fost oficiată de un numeros sobor de preoţi, în frunte cu părintele arhimandrit Vartolomeu Androni, exarhul Mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului.

Credincioşii din Călimăneşti au venit cu mic, cu mare în Biserica "Sfinţii Apostoli" pentru a înălţa rugăciuni de cerere şi mulţumire către Sfinţii Petru şi Pavel. Sărbătoarea a adus în sufletele tuturor pace şi linişte, prin săvârşirea Sfintei Liturghii şi prin cuvântul de învăţătură de la sfârşit, rostit de părintele prof. univ. dr. Ştefan Resceanu, cadru didactic la Facultatea de Teologie din Craiova şi invitat la eveniment. După Sfânta Liturghie, a fost săvârşită slujba Parastasului pentru ctitorii sfântului lăcaş şi au fost împărţite pachete cu prinoase şi iconiţe pentru credincioşii prezenţi la slujbă. La sărbătoare au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, stareţii mănăstirilor Turnu şi Stânişoara, părintele profesor Nicolae Preoteasa, directorul Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea, preoţi şi numeroşi credincioşi din staţiune şi împrejurimi. Catedrala "Sfinţii Apostoli" din Călimăneşti Nu departe de vestita Mănăstire Cozia, ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân, în oraşul Călimăneşti se află Catedrala "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel". A fost ridicată la început de secol XX, scoţând în evidenţă prin generozitatea formelor hărnicia şi dragostea creştinilor faţă de cele sfinte. Lucrările de construcţie au început la iniţiativa preotului Constantin Constantinescu, în anul 1910, prin contribuţia efectivă a credincioşilor din Călimăneşti şi nu numai. La data de 26 septembrie 1910, episcopul Ghenadie al Râmnicului a săvârşit slujba de punere a pietrei de temelie. Greutăţile pricinuite de Primul Război Mondial au făcut ca lucrările să se întindă pe o perioadă mai lungă de timp. La 23 septembrie 1920, episcopul Vartolomeu Stănescu a săvârşit slujba de târnosire a noului sfânt lăcaş. Biserica este construită în stil tradiţional românesc, cu trei turle, una pe naos şi două pe pronaos. A fost înzestrată cu spaţiu pentru cor (cafas), prelungit pe toată lungimea pronaosului şi susţinut de câte trei stâlpi. Amvonul cu scară spiralată, dantelăriile fine, executate în balustradă încântă privirea. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, iar pictura este executată în stil neobizantin de către Alexandru Henţia.