Bisericile din întreaga lume se roagă pentru unitatea creştină

Începând de astăzi, 18 ianuarie, până pe 25 ianuarie 2008, Bisericile creştine din întreaga lume vor marca Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor. Tema din acest an este inspirată de cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Rugaţi-vă neîncetat“ (I Tesaloniceni 5, 17). Evenimentul este pregătit la nivel mondial de Consiliul Pontifical pentru Unitatea Creştinilor şi de Comisia „Credinţă şi Constituţie“ a Consiliului Mondial al Bisericilor. Aceste două organizaţii au publicat şi un îndrumător, care oferă o retrospectivă a istoriei de 100 de ani a evenimentului. Textul, publicat pe internet în diferite limbi, include îndrumări şi modele pentru serviciile de rugăciune care se vor desfăşura în această săptămână. 2008 este al 100-lea an de când se organizează Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea creştinilor.

Bisericile creştine din întreaga lume organizează în a treia săptămână a lunii ianuarie a fiecărui an (18-25 ianuarie) seri de rugăciune pentru unitatea creştină. Tema de anul acesta a Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor este inspirată de cuvântul Sfântului Apostol Pavel: „Rugaţi-vă neîncetat“ (I Tesaloniceni 5, 17). La serile de rugăciune ecumenică organizate în Bucureşti participă conducătorii Bisericilor creştine din Bucureşti, profesori de teologie, studenţi şi credincioşi de diferite confesiuni, precum şi reprezentanţi ai Corpului diplomatic, informează Biroul de presă al Patriarhiei Române. În fiecare zi din săptămâna 18-25 ianuarie 2008, începând cu ora 17:00, se oficiază slujbe ecumenice după următorul program: Astăzi, 18 ianuarie, rugăciunea se va ţine la Catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif“ (Str. General Berthelot nr. 19), iar mâine, 19 ianuarie, la Bisericile Evanghelice de Confesiune Augustană şi Sinodo-Prezbiteriană (Str. Luterană nr. 2). Duminică, 20 ianuarie, fiecare Biserică va face rugăciuni pentru unitatea creştinilor în cursul slujbelor duminicale obişnuite, iar luni, 21 ianuarie, rugăciunea pentru unitatea creştină va avea loc la Biserica Reformată (Biserica Calvineum, Str. Luterană nr. 13 bis). Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor continuă marţi, 22 ianuarie, la Biserica Catolică de Rit Bizantin (Greco-Catolică) din Str. Sirenelor nr. 39, iar miercuri, 23 ianuarie la Biserica Anglicană (Str. Pictor Arthur Verona nr. 2). În ultimele două zile, rugăciunea va avea loc la Biserica Armeană (Bd. Carol I nr. 43), respectiv la Catedrala patriarhală din Bucureşti. Rugăciune în biserici ortodoxe şi catolice La Iaşi, potrivit tradiţiei din fiecare an, slujbele din cadrul săptămânii de rugăciune pentru unitatea creştinilor au loc alternativ în lăcaşurile de cult ale Bisericii Ortodoxe şi cele ale Bisericii Romano-Catolice. Dacă anul trecut prima zi de rugăciune a avut loc într-o biserică ortodoxă, anul acesta, gazda primei zile a acestei octave va fi o biserică romano-catolică. Aşadar, rugăciunea va începe la Catedrala romano - catolică, continuând mâine, 19 ianuarie la Biserica „Sf. M. Mc. Gheorghe“ - vechea Catedrală mitropolitană din Iaşi. Duminică, 20 ianuarie, seara de rugăciune comună va fi organizată la capela Institutului Romano-Catolic din Iaşi, iar luni, 21 ianuarie, la paraclisul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“. În următoarea seară, credincioşii ortodocşi şi romano-catolici se vor ruga la Biserica romano-catolică „Sf. Anton de Padova“, iar miercuri, 22 ianuarie, la Biserica ortodoxă „Sf. Ap. Petru şi Pavel“ - Bărboi. În ultimele două seri, rugăciunea va fi marcată la Biserica romano-catolică „Sf. Tereza“, respectiv Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului“ - Galata. Rugăciunea va avea loc în fiecare zi, începând cu ora 17:00, excepţie făcând ziua de mâine, 19 ianuarie, când va începe la ora 18:00. Tema fiecărui an este bazată pe un verset biblic Conform „Dictionary of the Ecumenical Movement“ (Geneva 1991, pag. 1064-1065), Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor se desfăşoară în fiecare an în perioada 18-15 ianuarie (mai rar la Cincizecime sau, în emisfera sudică, în luna iulie). Această perioadă uneşte iniţiative mai vechi de rugăciune pentru unitatea Bisericii. Totuşi, ideea unei rugăciuni comune, pe parcursul a opt zile, aparţine anglicanului Paul Wattson (devenit, mai târziu, romano-catolic), care a propus, în 1908, fixarea săptămânii în intervalul 18-25 ianuarie, perioadă încadrată de sărbătorile Sfântului Apostol Petru (18 ianuarie), respectiv a Sfântului Apostol Pavel (25 ianuarie), după calendarul romano-catolic. Un rol important în răspândirea acestei iniţiative l-a avut şi abatele Paul Couturier care, în 1935 a propus desfăşurarea anuală a unei săptămâni universale de rugăciune pentru unitatea Bisericii, o unitate care să se realizeze „după voia şi prin mijloacele plăcute lui Hristos“. În 1926, mişcarea „Credinţă şi Constituţie“ (în care erau incluşi şi protestanţi şi ortodocşi) a publicat o „Propunere privind Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creştină“, care să se desfăşoare în jurul sărbătorii Pogorârii Duhului Sfânt. Începând cu 1957, a fost elaborat anual un text comun pentru Săptămâna de rugăciune comună, printr-o cooperare între Consiliul Mondial al Bisericilor, prin comisia „Credinţă şi Constituţie“, şi asociaţia catolică „Unitatea creştină din Lyon“ (Franţa). Din anul 1966, Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor a devenit un proiect permanent al comisiei „Credinţă şi Constituţie“ şi al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor de la Vatican. Textul slujbelor Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creştinilor este elaborat anual de o comisie internaţională, formată din preoţi, liturgişti şi profesori de teologie romano-catolici, protestanţi şi ortodocşi, pornind de la un material propus de un grup ecumenic local. Tema fiecărui an este bazată pe un verset biblic. Textul conţine subteme, lecturi biblice, comentarii şi rugăciuni pentru toate cele opt zile. Textele finale folosite în săptămâna de rugăciune, cât şi organizarea acesteia se realizează prin colaborarea dintre Bisericile membre ale Consiliului Mondial al Bisericilor, Conferinţele Episcopilor Romano-Catolici, sinoadele Bisericilor locale şi unele instituţii ecumenice. Limbile în care sunt elaborate iniţial textele sunt engleză, franceză şi germană. Adaptările, în funcţie de specificul local, sunt încurajate. ▲ Papa Benedict al XVI-lea: „Este necesar a ne ruga fără oprire“ La sfârşitul audienţei generale de miercuri, 16 ianuarie, Papa Benedict al XVI-lea a amintit că „vineri, 18 ianuarie (astăzi - n. r.), începe obişnuita Săptămână de rugăciune pentru unitatea creştinilor, care anul acesta capătă o valoare deosebită, întrucât s-au scurs o sută de ani de la începuturile ei. Tema este invitaţia Sfântului Pavel către tesaloniceni: «Rugaţi-vă neîncetat», invitaţie pe care mi-o însuşesc bucuros. Da, este necesar a ne ruga fără oprire, cerând cu insistenţă lui Dumnezeu marele dar al unităţii între toţi discipolii Domnului. Forţa inepuizabilă a Duhului Sfânt să ne stimuleze la o angajare sinceră de căutare a unităţii, pentru ca să putem mărturisi toţi, împreună, că Iisus este unicul Mântuitor al lumii“. ▲ „Mişcarea de refacere a unităţii creştinilor a ajutat Bisericile să gândească frăţeşte“ ▲ Mesajul PF Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu ocazia Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor - 2008 ▲ Cu mare bucurie duhovnicească, ne adresăm tuturor creştinilor din România, la acest nou început de an, când, conform unei tradiţii statornicite de 15 ani, ne rugăm împreună în Bisericile noastre, în timpul Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creştinilor, călăuziţi fiind, în acest an, de cuvintele Sfântului Apostol Pavel adresate tesalonicenilor, „Rugaţi-vă neîncetat“ (I Tes. 5, 17). Acest îndemn la rugăciune ne este propus spre meditaţie în anul în care se împlinesc 100 de ani de la iniţierea Săptămânii de rugăciune pentru unitatea creştinilor, ca mod de apropiere între creştini, potrivit rugăciunii Domnului nostru Iisus Hristos „ca toţi să fie una“ (Ioan 17, 21), tocmai pentru a sublinia necesitatea rugăciunii stăruitoare, cu timp şi fără timp, în vederea împlinirii voii lui Dumnezeu şi ca semn văzut al iubirii la care ne cheamă Hristos: „Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii“ (Ioan 13, 35). Mişcarea de refacere a unităţii creştinilor, din secolul al XX-lea, a ajutat Bisericile să-şi depăşească propria provincialitate, să gândească frăţeşte, nu una împotriva celeilalte, ci una împreună cu celelalte, nu în duh polemic, ci irenic. Astfel, Bisericile au ajuns să înţeleagă chemarea lui Hristos la iubire şi unitate, să lege mai bine textul Evangheliei de contextul lumii în care ele mărturisesc Evanghelia iubirii lui Hristos pentru mântuirea oamenilor. Dacă unitatea în univers este din ce în ce mai evidentă, cu atât mai mult chemarea Mântuitorului Hristos pentru unitatea Bisericii Lui trebuie să devină pentru noi o chemare misionară şi mântuitoare. „Rugăciunea este lucrarea credinţei, arătarea celor nădăjduite, iubirea realizată, mişcarea îngerească, puterea celor fără trupuri, descoperirea inimii, nădejdea mântuirii, semnul sfinţirii, devenirea sfinţeniei, cunoaşterea lui Dumnezeu, unirea Duhului Sfânt, bucuria lui Iisus, veselia sufletului, mila lui Dumnezeu, semnul împăcării, pecetea lui Hristos“ (Sf. Grigorie Sinaitul). Să rugăm, aşadar, pe Preasfânta Treime, în al cărei har am fost botezaţi, să ne întărească spre rugăciune neîncetată, pentru ca unitatea creştinilor să fie un aluat care dospeşte întreaga frământătură a vieţii spirituale, spre slava Sa şi a noastră mântuire.