Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Actualitate religioasă Știri Atelier CIVIS la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București

Atelier CIVIS la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București

Galerie foto (2) Galerie foto (2) Știri
Un articol de: Diac. Eduard Murariu - 10 Iunie 2026

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a găzduit miercuri, 10 iunie 2026, workshop-ul „Ethnos Ethos Ethikos (3E) - Ancient Values for New Communities. A Europe - Africa Collaborative Framework for Identifying Methodologies and Theoretical Paradigms on Social Embodied Values”, desfășurat în cadrul proiectului „Civis Seed Funding 2025-2026”.

Proiectul reprezintă o dezvoltare a inițiativei grupului de dialog cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, în cadrul proiectului „Filosofie și Filocalie”, prin intermediul infrastructurii de mobilitate a Alianței CIVIS, și reunește un grup de cercetători care studiază texte fundamentale din propriile culturi - biblice, patristice, filosofice, istorice arabe, proverbe și texte medievale latine etc. - și analizează cum valorile exprimate în acestea pot fi trăite în comunitățile contemporane.

Întâlnirea de la București are loc după ce, luna trecută, echipa de cercetători s-a reunit la Sfax, în Tunisia, unde s-au făcut analize și discuții pe textele selectate pentru a fi studiate în cadrul proiectului.

La sesiunea de lucru au participat profesori și cercetători de la mai multe instituții de învă­țământ superior din Europa și Africa: pr. conf. univ. dr. Marian Vild și pr. lect. univ. dr. Alexandru-Atanase Barna de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București; prof. dr. Savu Totu de la Facultatea de Filosofie a Universității din Bucu­rești; prof. dr. Mihai-Dan Chițoiu, cadru asociat al Univer­sității din București și titular al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; prof. dr. Evanghelos Protopapadakis și dr. Achileias Kleisouras de la Facultatea de Filosofie a Universității Naționale Kapodistriene din Atena; prof. dr. Konstantinos Kontourakis și lect. dr. Ioannis Ladas de la Facultatea de Teologie a ace­leiași universități; lect. dr. Maria Isabel Jimenez Martinez de la Universitatea Autonomă din Madrid; prof. dr. Mohamad Kharrat, conf. dr. Nesrine Snoussa și conf. dr. Becim Nekki de la Universitatea din Sfax, Tunisia.

În deschidere, părintele decan lect. dr. Cosmin Daniel Pricop a adresat oaspeților un cuvânt de bun-venit: „Este o mare bucurie pentru noi să vă avem alături în această dimineață la facultatea noastră. Unii dintre dumneavoastră ați parcurs o distanță considerabilă pentru a fi aici, din întreaga Europă și din Africa, și aș dori să știți că prezența dumneavoastră în instituția noastră nu este privită ca o formalitate, ci ca un dar autentic. Cele trei cuvinte grecești din titlul proiectului, Ethnos, ­Ethos, Ethikos, descriu o mișcare, aproape o călătorie. Ethnos - poporul, comuni­tatea, corpul concret de ființe umane care împărtășesc un loc și o poveste, Ethos - caracterul trăit al acelei comunități, obiceiurile sale, datinile sale, modurile nescrise prin care înțelege ceea ce este bine, și Ethicos - reflecția etică ce apare atunci când o comunitate începe să se întrebe nu doar cum trăiește, ci cum ar trebui să trăiască, de la oameni, la modul lor de viață, până la problema morală. Trăim într-o perioadă în care cuvântul «valori» este rostit peste tot și totuși înseamnă foarte puțin. Proiectul care ne aduce împreună insistă tocmai pe contrariu: pe valori întrupate, pe valori sociale care nu sunt abstrac­țiuni care plutesc deasupra vieții umane, ci realități purtate în comu­nități, în practici împărtășite. Aceasta este o convingere pe care propria noastră tradiție teologică o înțelege foarte bine, căci teologia ortodoxă nu a crezut niciodată că adevărul poate fi ținut la distanță ca o simplă informație. (...) Atena, Sfax, Madrid, București, patru orașe, patru universități, două continente și o mare împărțită între ele. A aduce aceste comunități academice în dialog înseamnă a recupera ceva din acea circulație antică a ideilor și a ne întreba dacă valorile antice din subtitlul nostru ar putea servi într-adevăr ca resursă pentru noile comunități pe care cu toții, în moduri diferite, încercăm să le construim”.

De asemenea, părintele lect. univ. dr. Alexandru-Atanase Barna, coordonatorul proiectului, a evidențiat cum s-a desfășurat proiectul până acum și care sunt scopurile lui: „Din acest an, din martie, am început să lucrăm împreună online și apoi am avut o primă mobilitate unde ne-am întâlnit cu toții în Sfax, în Tunisia. Am avut un dialog deschis cu mediul academic de acolo, într-o cultură musulmană care a fost foarte interesantă de descoperit pentru noi. Metodologic, fiecare dintre noi s-a concentrat pe un text, pe un autor, citindu-l din propria sa perspectivă, ca filolog, ca istoric, ca teolog sau ca filosof. Am discutat împreună, apoi, descoperirile noastre, modul nostru de a vedea acele texte și acele valori (...). Mai este, de asemenea, o a doua parte a proiectului, care constă în a sublinia cum putem pune în practică aceste valori, cum putem lucra pentru o metodologie sau o paradigmă teoretică în care un text din timpuri străvechi poate ajunge la noi într-un mod foarte real, pragmatic. Acesta este modul în care ne putem angaja mai mult în ideea de a nu avea textele sau valorile conținute în ele ca pe un mod muzeal de a le folosi, ci ca un mod de a le întruchipa, de a le practica cu adevărat”.

În decursul zilei, profesorii parti­cipanți au prezentat, în trei sesiuni de lucru, rezultatele cercetării asupra textelor biblice, filocalice, filosofice și istorice pe care le-au studiat și au purtat dialoguri cu alți profesori, cercetători și doctoranzi.

Citeşte mai multe despre:   Facultatea de Teologie Bucureşti  -   workshop