Sfințirea raclei celor trei Sfinte Cuvioase de la Văratec

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a sfințit astăzi, 3 august 2026, racla care va adăposti cinstitele moaște ale Sfintelor Cuvioase Olimpiada, Nazaria și Elisabeta (Safta) de la Văratec. Slujba a fost săvârșită în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.

Racla din argint în care vor fi așezate sfintele moaște ale celor trei sfinte cuvioase a fost realizată la atelierul de cizelură al Mănăstirii Pasărea din cadrul Atelierelor Patriarhiei Române, fiind împodobită cu emailuri cu icoanele sfintelor Olimpiada, Nazaria și Elisabeta și scene din viața lor.

Alături de Patriarhul României, la slujba de sfințire a raclei ce va adăposti cinstitele moaște ale celor trei sfinte prăznuite în data de 17 august s‑au rugat arhim. Dionisie Constantin, consilier patriarhal coordonator și directorul Atelierelor Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Patriarhiei Române, stavrofora Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec, însoțită de mai multe maici din obștea monahală, precum și alți clerici.

La finalul slujbei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de binecuvântare în care a pus în lumină viața, nevoințele și lucrarea celor trei sfinte cuvioase maici de la Mănăstirea Văratec, subliniind rolul lor în demonstrarea continuității tradiției isihaste pe teritoriul țării noastre. „Aceste prime două maici, Nazaria și Olimpiada, au fost ucenice ale Sfântului Cuvios Paisie de la Neamț și ale Sfântului Iosif de la Văratec, mari isihaști. Sfânta Nazaria a fost din părțile Brașovului, s‑a născut în prima jumătate a secolului al XVIII‑lea și s‑a călugărit în părțile Vrancei, având duhovnic pe alt mare isihast, Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului. Apoi a venit în Moldova, unde a avut duhovnici foarte mari, iar acești duhovnici au îndemnat maicile să viețuiască în rugăciune neîntreruptă, să practice rugăciunea inimii și viețuirea creștină. Astfel, Cuvioasa Nazaria a fost o vreme și la Schitul Durău unde a adunat maici în apropierea Muntelui Ceahlău, care a devenit o vatră de rugători isihaști, așa cum spune Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae, că în jurul Muntelui Ceahlău în secolul al XVIII‑lea foșneau pădurile de mulțimea sihaștrilor. Ea a întemeiat Schitul Văratec, a fost stareță o vreme a acestui așezământ monahal și a adormit în Domnul în anul 1814. Cuvioasa Olimpiada de la Văratec s‑a născut la Iași în 1758 în familia preotului Mihail de la Biserica «Sfântul Nicolae»‑Domnesc. A organizat Mănăstirea Văratec între anii 1771 şi 1778, a fost stareță a Mănăstirii Văratec în anii 1822‑1828 și 1834‑1842 și a trecut la Domnul în anul 1842. A fost o maică foarte evlavioasă. Ea s‑a considerat prea tânără ca să fie stareță a acestei mănăstiri pe care a organizat‑o, dar a cerut maicii Nazaria să fie ea stareță pentru o vreme. Și așa a fost o parte din vremea respectivă stareță maica Nazaria, până la trecerea sa la Domnul în 1814, după care a devenit stareţă maica Olimpiada. Cuvioasa Elisabeta, numită și Safta Brâncoveanu, s‑a născut tot la Iași, ca și Sfânta Olimpiada, în anul 1776, și a trecut la Domnul în 1857 la Mănăstirea Văratec. Ea a fost fiica marelui logofăt Teodor Balș și a soției sale Zoe Rosetti și s‑a căsătorit cu stră‑strănepotul Sfântului Constantin Brâncoveanu, marele ban Grigore Brâncoveanu, ultimul descendent pe linie bărbătească al familiei Brâncoveanu. După moartea marelui ban, ea a hotărât să facă o lucrare filantropică deosebită și a organizat Așezămintele Brâncovenești de lângă Biserica «Domnița Bălașa» din București și anume o școală, un azil pentru văduve, dar mai ales Spitalul Brâncovenesc care a fost foarte renumit, cu doctori buni, dar a fost dărâmat în timpul regimului comunist. Aceste Așezăminte Brâncovenești au fost inaugurate în 1838, iar doi ani mai târziu, în 1840, Safta Brâncoveanu a devenit monahie la Mănăstirea Văratec, unde a viețuit 17 ani, până în 1857. A fost o femeie foarte evlavioasă; când nu putea să meargă la biserică din cauza bătrâneții citea toată pravila la chilia sa. Dar a fost în mod deosebit o femeie foarte darnică, a ajutat Mănăstirea Văratec cu multe daruri liturgice care se află și acum în patrimoniul mănăstirii. Ea a ajutat și alte mănăstiri și mai ales mai multe aşezăminte din Sfântul Munte Athos, încât ea este cunoscută nu numai ca fiind foarte evlavioasă, ci și foarte milostivă. Aceste trei sfinte maici cuvioase de la Mănăstirea Văratec ne arată continuitatea isihasmului în Biserica Ortodoxă Română”, a spus Patriarhul României.

Obștea Mănăstirii Văratec a primit în dar din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel cele șase volume ale Mineielor Sfinților Români; volumul „Păstorul cel bun”, recent apărut la Editura BASILICA a Patriarhiei Române; precum și mai multe cărți de predici ale Întâistătătorului Bisericii noastre. De asemenea, Părintele Patriarh a primit în dar un frumos coș cu flori și o icoană cu cele trei sfinte cuvioase, realizată în atelierul Mănăstirii Văratec.

Proclamarea locală a canonizării Sfintelor Cuvioase Olimpiada, Nazaria și Elisabeta va avea loc duminică, 16 august, la Mănăstirea Văratec din județul Neamț.