Bisericile Înălţării

În ziua în care Mântuitorul lumii, Iisus Hristos, S-a înălţat la cer, mai multe parohii şi mănăstiri din ţară îşi sărbătoresc hramul. Ieri, în toate bisericile de parohie care sunt în sărbătoare, s-a oficiat slujba Vecerniei, iar în mănăstiri, slujba Privegherii. Astăzi se va săvârşi Sfânta Liturghie, urmată de slujbe şi ceremonii de cinstire a eroilor neamului.

La Înălţarea Domnului, Biserica Domniţa Bălaşa din Capitală (foto) se află în sărbătoare. Prima biserică ridicată pe aceste locuri, în anii 1743-1744, a fost ctitorită de Domniţa Bălaşa şi soţul ei, marele ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. A fost dărâmată în 1871, iar pe locul altarului s-a pus o piatră comemorativă mai târziu. În 1750, Domniţa Bălaşa zidea alături de prima ctitorie, folosită apoi ca paraclis, pe locul bisericii de astăzi, un al doilea lăcaş, cu hramul „Înălţarea Domnului“. În jurul bisericii s-a înfiinţat o şcoală şi un azil de bătrâni. După cutremurul de la 1838, sfântul lăcaş a fost dărâmat, construindu-se între 1838 şi 1842 a treia biserică, cu acelaşi hram. Aceasta a fost ctitorită de Safta Brâncoveanu, fiica lui Th. Bals şi a Profirei Rosetti, văduva marelui ban Grigore Brâncoveanu, fondatoarea Spitalului Brâncovenesc. În Bucureşti, astăzi, mai este hram la parohia „Înălţarea Domnului“ - Vitan, dar şi la parohia „Înălţarea Domnului“ din Drumul Taberei, precum şi la biserica de pe Str. Olteniţei, din sector 4. De asemenea, credincioşii merg astăzi şi la hramul bisericii din Cimitirul Eroilor martiri. Iniţiativa ridicării acestui lăcaş aparţine „Asociaţiei pentru cinstirea Eroilor Martiri ai Revoluţiei din Decembrie 1989“, pe baza proiectului arhitectului Nicolae Diaconu (1914-1997). Construcţia a început în anul 1993, lucrările fiind efectuate de Trustul Energoconstructia. La 27 mai 1993, de Înălţarea Domnului, în fundaţia altarului s-a introdus un tub cu numele eroilor martiri. În cimitir, sub lespezile de marmoră albă, odihnesc 281 de eroi, citim pe site-ul Protoieriei 3 Capitală. În Iaşi, este astăzi sărbătoare la o singură parohie, „Înălţarea Domnului“ - CUG. Locul pentru ridicarea acestui sfânt lăcaş a fost sfinţit în noiembrie 1991. Timp de trei ani s-a slujit într-un spaţiu improvizat, iar în anul 1993 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică. Pe lângă faptul că biserica a fost finalizată de curând, multe fonduri fiind alocate acestei mari lucrări, parohia desfăşoară multiple activităţi culturale şi social caritative. Activităţile în scop caritativ se adresează în mod deosebit familiilor sărace din parohie şi bătrânilor singuri şi neajutoraţi. Aceste activităţi sunt realizate atât cu ajutorul consiliului şi comitetului parohial, cât şi al tinerilor voluntari. Şi Biserica „Înălţarea Domnului“ din Paşcani îşi sărbătoreşte astăzi hramul, dar şi capela garnizoanei din Botoşani. Lăcaşuri monahale în zi de hram În Iaşi, îşi serbează astăzi hramul Mănăstirile Golia şi Galata. Aşezământul ecleziastic de la Mănăstirea Golia se prezintă ca o fortăreaţă tipic medievală. Vechea biserică a mănăstirii a fost ridicată în secolul al XVI-lea de familia Golia. Actuala biserică, construită de Vasile Lupu, refăcută între anii 1650-1653 şi terminată în 1660 de fiul său Ştefăniţă, se deosebeşte în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldoveneşti, atât ca formă de construcţie, cât şi ca arhitectură. Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi gotic şi bizantin. Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt, prevăzut la colţuri cu turle ridicate în 1667 şi un turn-clopotniţă, refăcut la 1900. Turnul Goliei, unul dintre simbolurile Iaşului, are o înălţime de 30 de metri, iar din turn orice vizitator poate să admire panorama oraşului, după ce va fi urcat 120 de trepte. Mănăstirea Galata a fost ctitorită în secolul al XVI-lea de Petru Şchiopul, primul basarab pe tronul muşatinilor. Monumentul pune în evidenţă trăsăturile caracteristice ale noii orientări a arhitecturii moldoveneşti în secolul al XVI-lea. În anul 1865, în incinta mănăstirii a funcţionat o şcoală de sericicultură, în 1863 a devenit închisoare militară, iar în anul 1996 a fost reînfiinţată ca mănăstire de călugăriţe. De asemenea, îşi mai serbează astăzi hramul mănăstirile: Zamfira, din judeţul Prahova, Rancaciov de lângă Piteşti, Catedrala arhiepiscopală din Târgovişte, Catedrala episcopală din Buzău, Catedrala episcopală din Zalău etc. În fiecare oraş din ţară există cel puţin o parohie care îşi serbează astăzi hramul. Mănăstirea Neamţ aşteaptă pelerini În fiecare an, de Înălţarea Domnului, la hramul Mănăstirii Neamţ sosesc mii de credincioşi din toată Moldova şi nu numai. Cu această ocazie, PF Patriarh Daniel, împreună cu mai mulţi ierarhi, preoţi şi diaconi, va oficia astăzi slujba Sfintei Liturghii, în cadrul căreia va avea loc şi proclamarea canonizării celor nouă sfinţi nemţeni. Mănăstirea Neamţ este cea mai însemnată aşezare monahală din Moldova. Săpăturile arheologice au demonstrat că viaţa sihăstrească a existat în această zonă încă din secolele XI-XII. Actuala biserică a mănăstirii a fost înălţată de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare între anii 1485-1497. Sfântul lăcaş de la Neamţ este cel mai mare şi mai expresiv dintre toate ctitoriile ştefaniene şi, în acelaşi timp, un reprezentativ monument al arhitecturii moldoveneşti din secolul al XV-lea. Mănăstirea Neamţ rămâne cel mai important centru cultural şi artistic din peisajul monahal românesc.