Bucurie pentru credincioşii care-şi sărbătoresc ocrotitorul

Un articol de: Marius Nedelcu - 22 Aprilie 2012

De sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, mai multe lăcaşuri de rugăciune din capitala României îşi prăznuiesc ocrotitorul duhovnicesc. Sub sceptrul purtătorului de biruinţă, unele din aceste lăcaşuri au înfruntat incendii şi vitregiile anilor, demolări şi alte ameninţări şi îşi deschid braţele pentru a primi credincioşii.

Astăzi, Paraclisul patriarhal "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", din Reşedinţa patriarhală, îşi sărbătoreşte hramul principal, primul de când lăcaşul de rugăciune a fost complet renovat, împodobit şi înfrumuseţat. Catapeteasma lăcaşului a fost renovată şi împodobită cu foiţă de aur, pictura curăţată şi readusă la frumuseţea începuturilor. De asemenea, au fost montate cele mai moderne sisteme de iluminat şi ventilaţie care să asigure o temperatură optimă pentru păstrarea frescei. Sfinţirea lăcaşului de rugăciune, închinat Sfântului Gheorghe, Sfântului Prooroc Daniel şi Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iaşi, a fost săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de mai mulţi ierarhi ai Sfântului Sinod, la 22 iulie 2011. Loc de rugăciune şi de reculegere duhovnicească pentru Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române, paraclisul istoric din Reşedinţa patriarhală a fost rânduit de către Preafericitul Patriarh Daniel în anul 2008 ca biserică de rugăciune pentru obştea monahală înfiinţată aici, Mănăstirea de maici "Sfânta Cuvioasă Parascheva". În acelaşi an s-a primit în dar de la Catedrala mitropolitană din Iaşi un veşmânt al Cuvioasei Parascheva. Pe lângă slujbele zilnice ale obştei monahale, aici au loc slujbe de Te Deum şi de hirotesii. Acest tainic şi frumos paraclis a fost construit deodată cu Catedrala patriarhală, între 1656 şi 1658, fiind desăvârşit mai târziu, în anul 1723, de către Nicolae Vodă Mavrocordat şi de mitropolitul Ţării Româneşti Daniil (1719-1731).

Două ctitorii brâncoveneşti închinate Sfântului Gheorghe

Sfântul Gheorghe este ocrotitorul bisericii de la kilometrul 0 al României, ctitoria Sfântului Voievod martir Constantin Brâncoveanu. Biserica "Sfântul Gheorghe - Nou" este un lăcaş de rugăciune construit în stilul arhitectonic românesc sau brâncovenesc şi un loc drag bucureştenilor. Aici se află şi mormântul cu moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu şi mâna Sfântului Ierarh Nicolae. O mai veche ctitorie a Sfântului Constantin Brâncoveanu este şi Biserica "Sfântul Gheorghe - Vechi", situată în apropierea ctitoriei mai noi închinate aceluiaşi sfânt. Biserica de astăzi datează din anul 1875 şi adăposteşte o icoană cu Sfântul Antonie cel Mare, considerată cea mai veche din Ţara Românească, care se păstrează şi astăzi.

Un alt lăcaş închinat sfântului purtător de biruinţă este Biserica "Sfântul Gheorghe - Capra", din cartierul bucureştean Pantelimon, care a fost înălţată în jurul anului 1877. Această biserică este pomenită în scrierile monahului Nicolae Steinhardt de la Mănăstirea Rohia. În anul 1985, din cauza sistematizării Capitalei, a fost ameninţată cu demolarea, dar a fost găsită o soluţie salvatoare prin translatarea ei pe o nouă locaţie. De asemenea, bucureştenii se pot închina moaştelor Sfântului Gheorghe şi la Biserica "Sfântul Vasile cele Mare", de pe Calea Victoriei.

În România, un oraş poartă numele Sfântului Gheorghe, reşedinţa judeţului Covasna, iar al treilea braţ al Dunării din Deltă se numeşte "Braţul Sfântul Gheorghe". Sfântul Gheorghe, numit şi Purtătorul de Biruinţă, este ocrotitorul Armatei Române şi în special al forţelor militare terestre şi este de asemenea şi patronul Angliei, al Georgiei şi al Moscovei.