Când rezultatele analizelor sunt în măsură să îngrijoreze

Analizele uzuale oferă informații importante în evaluarea stării de sănătate și depistarea timpurie a unor eventuale afecțiuni înainte de apariția primelor simptome. Atunci când unele rezultate se situează în afara intervalului de referință considerat normal, de cele mai multe ori avem tendința să ne alarmăm. Este important de ştiut că, în interpretarea unui set de analize, medicii se concentrează rareori asupra unui singur parametru, ci îl pun în corelare cu valorile altor parametri.

Dacă una sau două dintre analizele efectuate nu se încadrează în acest interval, nu înseamnă întotdeauna o problemă de sănătate, spune într-un articol publicat pe site-ul cunoscutei clinici Mayo, din Statele Unite, un specialist în domeniu, Fiona Craig, doctor în medicină, care deține și funcția de președinte al Departamentului de Medicină de Laborator și Patologie din cadrul aceleiași clinici.

Ea a explicat că valorile etichetate de specialiști drept „normale” au fost stabilite având ca reper intervalul în care de încadrează 95% dintre persoanele sănătoase. Lucrul acesta înseamnă că 5% dintre persoanele sănătoase au rezultate care se situează în afara acestor limite. Cu alte cuvinte, un rezultat aflat în afara intervalului de referință nu indică automat o problemă de sănătate. 

Atunci când interpretează un set de analize, medicii se concentrează rareori asupra unui singur parametru, îndreptându-și în schimb atenția asupra modificării anumitor valori de-a lungul timpului, dar și în corelare cu valorile altor parametri, iar expertul american indică și un exemplu în ceea ce privește interpretarea a două analize de sânge obișnuite: hemoleucograma completă și panoul metabolic de bază. 

O hemoleucogramă completă urmărește leucocitele roșii și albe și trombocitele, iar panoul metabolic de bază analizează electroliții, funcția renală și glicemia. Comparativ cu analiza individuală a unuia dintre parametri, evaluarea în ansamblu a mai multor parametri oferă o imagine mai clară asupra unor eventuale probleme de sănătate.

Pe de altă parte, în evaluarea rezultatelor unor analize de sânge contează și o serie de factori care le pot influența. Astfel, rezultatele pot varia de la o prelevare la alta, iar unele diferențe pot să apară dacă ați respectat sau nu indicațiile necesare și depind chiar și de modul în care a fost prelevată proba de sânge. Un exemplu în acest sens este nivelul glicemiei. Dacă îna­inte de a merge la analize mâncați ceva, acest lucru ar putea duce la o creștere a glicemiei și la o interpretare falsă a setului de analize. 

Contează, de asemenea, dacă ne hidratăm suficient sau nu. Atunci când consumăm prea puține lichide, sângele are o consistență mai densă, iar analizele pot indica valori mai mari ale unor parametri, care ar putea reveni la normal dacă bem un pahar cu apă. Se poate întâmpla însă și invers: dacă ne hidratăm prea mult, analiza anumitor săruri prezente în mod normal în sânge poate indica valori mai scăzute decât normal.

Există și situații în care variațiile anumitor analize au drept cauză însuși modul în care a decurs recoltarea probelor de sânge. Dacă recoltarea a fost dificilă, o parte dintre globulele roșii din proba prelevată se pot distruge, ceea ce poate duce la depășirea unor valori peste limitele obișnuite. Este cazul potasiului, prezent în aceste globule roșii, care, în cazul unei recoltări mai dificile, se poate împrăștia în proba prelevată și, astfel, rezultatele pot indica un nivel mai ridicat de potasiu în sânge decât cel real. 

Așadar, interpretarea analizelor medicale necesită expertiza unui medic, singurul în măsură să stabilească un diagnostic sau să recomande un set suplimentar de analize pentru o imagine mai clară a stării de sănătate. (I.N.)