Cântarea liturgică tradiţională la hramurile Catedralei Mitropolitane din Iaşi
După sfinţirea Catedralei Mitropolitane din Iaşi de către Mitropolitul Iosif Naniescu, la 23 aprilie 1887, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, în interiorul catedralei, a cărei primă piatră de temelie a fost pusă de Mitropolitul Veniamin Costachi în anul 1833, a început o frumoasă tradiţie muzical-bisericească, împletită între cântarea psaltică, de tradiţie bizantină, cântată la strană, la Vecernie, Utrenie şi la celelalte Laude bisericeşti şi ierurgii, şi cântarea corală, pe voci, executată mai ales în cadrul Sfintei Liturghii, răspunsurile fiind date din cafasul catedralei.
Muzica psaltică a fost cântată de-a lungul timpului de protopsalţi şi compozitori de excepţie, începând cu Dimitrie Suceveanu, mentorul multor ucenici într-ale psaltichiei. Până în anii 1990, s-a continuat modelul de cântare la cele două strane: la strana dreaptă fiind angajat Cantor 1, iar la cea stângă, Cantor 2.
Cântarea psaltică şi corală la Catedrala Mitropolitană din Iaşi
Muzica corală, o noutate în ţara noastră la acea vreme, s-a impus, mai ales la Sfânta Liturghie, fiind interpretată de corişti cu sau fără pregătire muzicală academică, dar care s-au sârguit, alături de dirijori, să ajungă la un grad cât mai înalt de profesionalism, prin învăţarea şi interpretarea corectă a cântărilor liturgice. Cel care a organizat şi a dirijat corul catedralei la sfinţirea ei a fost Gavriil Musicescu, căruia i-au urmat, până în zilele noastre, alţi dirijori care au înţeles importanţa şi valoarea acestei misiuni prin cântare atât în faţa lui Dumnezeu, cât şi a creştinilor dornici de frumos şi de armonie.
Corul catedralei a fost şi este un factor de misiune nu doar în interior, ci şi în afara ei, participând la diferite evenimente, unde s-au completat armonios muzica bisericească cu cea populară ori patriotică. Mai ales după Revoluţie, fenomenul s-a extins la nivelul întregii ţări şi în afara ei, prezentându-se pe scenă, în concerte sau concursuri, frumoasele creaţii muzicale psaltice şi corale, după autori români şi străini.
Credincioşii care vin la Catedrala Mitropolitană din Iaşi se hrănesc sufleteşte, în duminici şi în unele sărbători, cu aceste două feluri de cântare, care urmează tradiţia dinamică a Bisericii creştine, mai ales că mare parte din cântările psaltice sunt doar armonizate, melodia de bază păstrându-se la vocea întâi.
Hramurile Catedralei Mitropolitane din Iaşi
Primul hram al Catedralei Mitropolitane din Iaşi este sărbătorit în fiecare an, în 2 februarie, când prăznuim Întâmpinarea Domnului, Stratenia, cuvânt care vine din slavona veche şi care înseamnă întâlnire, întâmpinare. Despre această sărbătoare avem dovezi încă din secolul al V-lea, de la pelerina apuseană Egeria, care a notat în jurnalul ei că, la Ierusalim, Întâmpinarea Domnului „se sărbătorea cu aceeaşi bucurie ca Paştele”.
Catedrala Mitropolitană actuală a fost zidită pe locul unde a fost Biserica Albă şi unde au slujit pentru o vreme Mitropoliţii Ţării Moldovei. În timpul domniei lui Gheorghe Duca, această biserică fiind în ruină, Anastasia, soţia domnitorului, a rezidit-o, dându-i hramul Întâmpinării Domnului sau Stratenia. După un cutremur care a avut loc în vremea lui Ioniţă Sandu Sturza, biserica a fost grav avariată, fapt accentuat şi de un incendiu de proporţii ce a avut loc după un an, precum şi de prădările cazacilor şi ale tătarilor. Este momentul când pe scaunul mitropolitan ajunge Veniamin Costachi, fost Episcop de Roman, care a propus dărâmarea bisericii şi construirea unei catedrale, fapt care s-a şi întâmplat şi care a fost consfinţit prin hrisovul domnesc din 8 august 1826, semnat de domnitorul Ioniţă Sturza, cel care a donat şi o sumă considerabilă în lei, aproape jumătate din costul ridicării catedralei.
Pe 23 mai 1857, bolta centrală s-a prăbuşit, iar biserica a rămas aşa până în anul 1880, când Mitropolitul Iosif Naniescu pune a doua piatră de temelie, lucrările fiind terminate în doar şase ani.
Al doilea hram pe care l-a primit Catedrala Mitropolitană din Iaşi, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, este strâns legat de hramul pe care l-a avut Catedrala Mitropolitană de la Suceava, înainte de mutarea la Iaşi. A fost ales acelaşi hram pentru a se rezolva disputele privitoare la averile bisericeşti, prin care unii ctitori care donaseră moşii bisericii au început să le ceară înapoi. Ideea salvatoare, care a fost aplicată şi în alte situaţii asemănătoare, după ocupaţia austro-ungară din 1775, a venit din partea Mitropolitului Gavriil Calimachi, care a putut susţine că proprietăţile deţinute de fosta catedrală din Suceava aparţineau, după transfer, noii catedrale din Iaşi, vechea Catedrală Mitropolitană, care se află acum în incinta Reşedinţei mitropolitane, alături de actuala catedrală.
Al treilea hram, cel al Sfintei Preacuvioase Parascheva, a fost stabilit în urma unei minuni petrecute la Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, care a găzduit moaştele Sfintei Parascheva, răscumpărate de la Constantinopol de domnitorul Vasile Lupu şi aduse în capitala Moldovei, cu mare bucurie, în anul 1641. La un an după sfinţirea Catedralei Mitropolitane, a treia zi de Crăciun a anului 1888, Biserica „Trei Ierahi”, aflată lângă incinta mitropolitană, a fost cuprinsă de un incendiu. Deşi a ars aproape tot din biserică, moaştele Cuvioasei Parascheva au rămas neatinse. Mitropolitul Iosif Naniescu a hotărât mutarea lor în Catedrala Mitropolitană, la 9 ianuarie 1889, sărbătoarea ei din 14 octombrie devenind şi noul hram.
Al patrulea hram este legat tocmai de cel care a rectitorit catedrala, Mitropolitul Iosif Naniescu, trecut la cele veşnice în ziua de 26 februarie 1902, iar în rândul sfinţilor, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 5-6 octombrie a anului 2017, cu ziua de prăznuire 26 februarie, în urma deschiderii mormântului, aflat în partea dreaptă a catedralei, în exterior, în direcţia raclei cu moaştele Cuvioasei Parascheva, şi aflării moaştelor lui neputrezite şi frumos mirositoare. Proclamarea oficială a canonizării a avut loc pe 25 martie 2018, stabilindu-se, astfel, şi al patrulea hram al catedralei.
Menţionez că, de-a lungul vremii, s-a păstrat, în fiecare an şi la toate hramurile, cântarea psaltică şi corală, aceeaşi tradiţie consfinţită din vremea Mitropolitului Iosif Naniescu, numit, după canonizare, Iosif cel Milostiv.
Cântările liturgice la hramul Cuvioasei Parascheva din acest an
Au urmat tradiţia cântărilor din anii ce au trecut, în zilele precedente hramului fiind invitate mai multe coruri sau grupuri psaltice din Iaşi, şi nu numai, pentru a înfrumuseţa cât mai bine şi mai divers slujbele de la Catedrala Mitropolitană din Iaşi. Amintim: Corul de copii Byzantion, Corala Universitas, Corul Aletheia, Corul Bisericii „Sfântul Nectarie” din Iaşi şi Corul Apostolii al preoţilor din Iaşi.
În ceea ce priveşte partea corală, noutatea a venit prin răspunsurile liturgice date de Corul Sanctus al Catedralei Mitropolitane, dimpreună cu o parte din studenţii Secţiei de Muzică Religioasă din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă de la Alba Iulia, secţie înfiinţată în anul 2014 şi acreditată prin bunăvoinţa şi contribuţia deosebită a secţiei similare de la Conservatorul „George Enescu” din Iaşi, între anii 2017-2019. Secţia de Muzică Religioasă de la Alba Iulia este singura de grad universitar din ţară, care fiinţează în cadrul unei Facultăţi de Teologie, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei.
Materiile care se predau, pe lângă muzica bizantină, sunt aproape similare cu cele ale unui conservator, absolvenţii atât de licenţă, cât şi de master putând alege să profeseze în mai multe domenii legate de muzică, şi nu numai. Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Teofan a aprobat această variantă pentru anul acesta, fapt care, cel puţin pe mine, m-a bucurat şi sunt recunoscător, ca unul care fac naveta de aproape 11 ani la Alba Iulia spre a-i introduce în tainele muzicii psaltice româneşti, de tradiţie bizantină, pe studenţii şi masteranzii de acolo. Realizările au fost pe măsură, iar o parte din studenţi a vrut să-şi exprime recunoştinţa prin deplasarea la Iaşi pentru a cânta cu ocazia hramului Cuvioasei Parascheva, dimpreună cu Corul Mitropolitan, bucurându-se, la un aşa eveniment, împreună cu noi, parte din ei vizitând pentru prima dată Iaşiul.
Totodată, am fost însoţiţi în răspunsurile liturgice şi de Corul Chivotul al psalţilor Catedralei Mitropolitane din Iaşi, care au cântat, la chinonic, imnuri în cinstea Sfintei Parascheva, făcând şi mai frumoasă această sărbătoare de toamnă, unică în Ortodoxie.
Sfinţii, ca şi casnici şi prieteni ai lui Dumnezeu, ne adună laolaltă în rugăciune şi cântare comună, aşa cum face, în fiecare zi, şi Preacuvioasa Parascheva, cea mult folositoare! Actul liturgic, manifestat prin dialogul dintre Altar şi cor, s-a revărsat, prin adâncimea, bunătatea şi plinătatea harului Duhului Sfânt, asupra noastră, a celor care am slujit, precum şi asupra credincioşilor, aflaţi cu miile la hramul de anul acesta.
Costel-Mirel Nechita este dirijorul Corului Sanctus al Catedralei Mitropolitane din Iaşi şi conf. univ. dr. la Secţia de Muzică Religioasă din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia.