Cărţi din biblioteca familiei Cantacuzino

Deşi s-a scris mult despre vestita bibliotecă a Cantacuzinilor, noutăţile nu contenesc să apară, ceea ce dovedeşte bogăţia şi locul de frunte pe care îl ocupă în istoria culturii româneşti. Mărturie stau exemplarele din biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, adăpostite de Biblioteca Sfântului Sinod.

Postelnicul Constantin Cantacuzino, tatăl învăţatului stolnic Constantin Cantacuzino, a format la Mănăstirea Mărgineni, în Prahova, o frumoasă bibliotecă cu exemplare în limba latină şi greacă, dar şi cu manuscrise rare. Tot la Mărgineni, postelnicul a ridicat mai multe case în care păstra cărţi nepreţuite. După ani, stolnicul a urmat demersul cultural al tatălui. Rarităţi culturale Cantacuzino-tatăl a venit în Ţara Românească în timpul domniei lui Radu Mihnea (1611-1616), după ce s-a cultivat la înaltele şcoli de la Constantinopol şi la cele din Europa Renaşterii. Matei Basarab l-a făcut postelnic. În 1663, a fost sugrumat în trapeza Mănăstirii Snagov, din ordinul voievodului Grigore Ghica. În 1681, când Şerban Cantacuzino ocupa tronul Ţării Româneşti, stolnicul Constantin Cantacuzino a reorganizat Mărginenii. S-a întors de la studii, din Padova, cu o bogată colecţie de cărţi, cumpărate din Italia, pe care a sporit-o cu ajutorul prietenilor săi, care i-au trimis mereu cărţi din afară. În plus, stolnicul nu mai pregeta să cumpere rarităţi, chiar de la oştenii care participaseră la asediul Cameniţei (1672) şi al Vienei (1683). Cărţile sale au trecut prin mâinile multor iubitori de cultură. De pildă, pe Gramatica lui Meletie Smotriţchi, tipărită la Moscova, în 1648, care i-a învăţat carte pe copiii stolnicului, se află o însemnare, din 1696, a episcopului Damaschin al Râmnicului. Este ştiut că stolnicul a ajutat colectivul de cărturari munteni la traducerea "Bibliei de la 1688" şi i-a sprijinit pe fraţii Greceanu la traducerea "Mărgăritarelor", a "Pravoslavnicei mărturisiri", pentru care a folosit ca bază documentară propria bibliotecă. După moartea stolnicului, biblioteca a fost preluată, în mare parte, de domnitorul Nicolae Mavrocordat. Ex-librisul stolnicului Constantin Multe volume au ajuns ulterior în biblioteca mitropoliei, apoi la Seminarul central. De aici, exemplare din biblioteca stolnicului, purtând ex-libris-ul său, au fost adăpostite în Biblioteca Sfântului Sinod. De exemplu, pe marginea inferioară a foii de titlu a lucrării "Întâmpinare la principiile calvine şi la chestiunile lui Chiril Lucaris", semnată Meletie Sirigul, tipărită în greceşte, la Bucureşti, în 1690 (BRV vol. I, 90, p. 298), se află două însemnări în greacă: una mai veche, decolorată, cu un scris tremurat - ex-libris Konstantinou Kantakouzinou -, iar deasupra apare aceeaşi formulare, scrisă de altă mână, care seamănă cu cele mai multe însemnări ale stolnicului. Pe foaia de titlu a volumului tipărit la Paris, în 1627, "Tou en aghiis patros imon Athanasiou Arhiepiscopou Alexandrias. Ta evriskomena apanda" (cuprinde operele complete ale Sfântului Atanasie cel Mare), scrie mare, în latină: Ex-libris Constantini C. Ulterior, însemnarea a fost acoperită, iar pe foaia următoare, domnitorul Nicolae Mavrocordat a redactat mărunt, în greceşte: "Se dăruieşte cinstitei mănăstiri a Preasfintei Treimi de la Văcăreşti, de preaînălţatul domn, ighemon a toată Ungrovlahia, kiriou kir, Io Nicolae Alexandru Voievod. 1723, luna lui iunie". Stolnicul a mai semnat: ex-libris Constantini Cantacuzeni pe foaia de titlu a lucrării: "Sancti Gregorii Nazianzeni Cognomento Theologi opera", (Operele Sfântului Grigorie Teologul), apărută la Paris, în 1609; la pagina 19 a cărţii "Teodoritos, episkopou Kirou, Ermeineia is to Asma ton Asmaton", Veneţia, 1639 ("Tâlcuirea Fericitului Teodoret al Cyrului la Cântarea Cântărilor"), Cantacuzino a scris cu negru, în greceşte: ex-libris Konstantinou Kantakouzinou, iar la pagina 18, o altă mână a adăugat: "de către acelaşi boier a fost dată ca dar lui Mihail Macri din Ioannina". (Părintele arhimandrit dr. Policarp Chiţulescu este directorul Bibliotecii Sfântului Sinod)