Biblioteca Metropolitană București - filiala „Cezar Petrescu” găzduieşte expoziția „Anotimpul Luminii”, care prezintă icoane realizate de meșterii Adrian Bițică și Romeo Hățiș, dar și peisaje se
Evoluția spațiului românesc în reprezentări cartografice
Muzeul Hărților din Capitală prezintă expoziția „Zoom in. Zoom out. România în hărți”, care se doreşte a fi o incursiune în modul în care teritoriul românesc a fost perceput, reprezentat și reinterpretat de-a lungul timpului. Pornind de la ideea că scara unei hărți nu este doar un raport tehnic, ci o alegere de perspectivă, expoziția invită publicul să descopere cum se modifică privirea cartografică odată cu intenția, epoca și instrumentele folosite.
Curatoarele Elena Păunoiu și Ioana Zamfir au creat un parcurs vizual care oscilează între detaliu (zoom in) și ansamblu (zoom out), între macro și micro, dezvăluind felul în care reprezentările cartografice au surprins evoluția spațiului românesc în ultimele două secole. Documentele expuse - hărți generale, planuri de oraș, vedute și planuri de proprietate - deschid o discuție despre istorie, identitate și felul în care citim lumea prin hărți.
„În cartografie, scara este mult mai mult decât un simplu raport matematic; este filtrul prin care decidem cât din complexitatea lumii păstrăm și cât lăsăm deoparte într-o hartă. Este instrumentul care transformă realitatea vastă, imposibil de cuprins cu privirea, într-o reprezentare structurată, finită și gestionabilă. Orice hartă este, în esență, un exercițiu de reducere a realității pentru a o putea reda și înțelege. Scara, nivelul de generalizare și simplificare, toate împreună se adaptează scopului urmărit de fiecare tip de reprezentare spațială în parte, de la o privire de ansamblu asupra unei națiuni până la particularitățile resurselor economice de pe o hartă de hotărnicie”, precizează Ioana Zamfir.
![]()
Expoziția reunește o selecție de peste 30 de documente cartografice: piese din colecția muzeului și donații recente care ilustrează spațiul românesc începând cu secolul al XIX-lea. Călătoria vizuală pornește de la hărți generale, la scară europeană, coboară la nivelul detaliat al județelor și se oprește la planurile de oraș, inclusiv la planurile de proprietate. Fiecare document este o mărturie a modului în care cartografii au ales să traducă teritoriul pentru contemporanii lor.
Muzeul Hărţilor din Bucureşti este printre puţinele instituţii culturale cu acest specific din lume și îşi propune ca, prin grija pentru patrimoniu şi interpretarea lui, prin activităţi destinate specialiştilor şi comunităţii, să devină o instituţie relevantă pentru public şi pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educaţia pe tot parcursul vieţii, dialogul şi angajarea creativă. Expoziția va putea fi vizitată până în luna februarie 2026. (A.D.)





