Elogiul feminității în opera lui Corneliu Baba

Vizita cu ghidaj gratuit din ziua de 6 martie în expoziția „Corneliu Baba. Chipul feminin”, aflată la Muzeul Colecțiilor de Artă din București, a fost ultima de acest gen înainte de închiderea acesteia, la 15 martie. Poate de aceea un public numeros, de aproape 50 de persoane, s-a bucurat din plin de incursiunea artistică ghidată de curatoarea Liliana Chiriac. 

Parcursul expozițional, transformat într-o veritabilă lecție de „babism”, a cuprins peste 80 de lucrări de pictură, grafică, obiecte personale, documente ale artistului: caiete cu schițe, oglinzi, fotografii de familie, albume de artă, însoțite de texte selectate din „Jurnalele” pictorului și, bineînțeles, informațiile științifice oferite prin viu grai de istoricul de artă Liliana Chiriac. 

Reunirea într-o expoziție a portretelor feminine a fost una dintre dorințele artistului împlinite postum, așa cum a cerut el, prima fiind publicarea Jurnalului, care a apărut deja în patru volume. 

„Cariera de portretist a lui Baba a început în 1952, cu pictarea lui Mihail Sadoveanu”, a spus Liliana Chiriac, care a subliniat pasiunea ferventă a lui Baba pentru portret. Publicul a putut admira chipuri feminine pictate în toate perioadele sale de creație, după modele reale sau din imaginație, femei din familie, precum mama, sora și soțiile, dar și personalități, femei frumoase, misterioase, învăluite în stil olandez sau pieptănate în genul spaniol. Sunt expuse numai trei portrete de fetițe, „pictate în perioada 1941-1945, deoarece ulterior nu prea a mai pictat copii, acesta era un subiect dureros, el neavând copii”, a arătat curatoarea.

Un portret impresionant din expoziție este al actriței Monica Ghiuță, iar un altul, foarte cunoscut, este cel care o reprezintă pe celebra actriță Lucia Sturdza Bulandra (1953). Tabloul este de o mare finețe, dar artistei nu i-a plăcut, întrucât apare prea bătrână. Vizitatorii au aflat și povestea portretului Elenei Haschke-Marinescu (1956), artist plastic la rândul ei, precum și detalii despre muziciana Maria Calleya (1982), care i-a fost muză pentru portretul numit ca atare, dar și pentru seria tablourilor „spaniole”. Lucrarea „Portret de fată în roz”, o capodoperă, este un adevărat elogiu adus feminității, privirea tinerei pictate fiind de un profund mister, prin tehnica folosită artistul situându-se în galeria maeștrilor pe care i-a admirat până la obsesie: Velásquez, Rembrandt și Goya. 

De o expresivitate aparte este și portretul mamei pictorului, ulei pe pânză, realizat în 1934, al cărui text însoțitor în expoziție a fost extras din jurnal: „O văd cu coroana ei de păr alb, ridicând capul ca să mă poată privi prin ochelari. Mama! Când a adormit pentru totdeauna, într-o seară de noiembrie de-abia atunci parcă mintea mea s-a luminat deodată și mi-am dat seama cine a fost”. Vizitatorii au putut vedea și cel mai vechi desen al lui Corneliu Baba, în care a desenat-o pe mama sa când avea doar 11 ani și care are o tehnică deosebită, primii pași în artă fiindu-i îndrumați de tatăl său, Gheorghe Baba, care avea studii de artă la Viena.

Expoziția realizată de Liliana Chiriac, șefa acestei secții a Muzeului Național de Artă al României, și de Maria Muscalu Albani, legatarul testamentar al lui Corneliu Baba, reunește lucrări împrumutate din șapte muzee din București și din țară.