Cărți ortodoxe românești pentru cititori francofoni

Mesajul teologic și prestigiul autorului, respectiv al traducătorului ne determină să semnalăm două apariții editoriale din lumea ortodoxă de limbă franceză, și anume lucrarea „Transumanismul decriptat - Metamorfoza corabiei lui Tezeu”, scrisă de bine-cunoscutul bioetician ortodox român, părintele prof. dr. Jean Boboc, și traducerea în limba franceză, realizată de același părinte, a cărții „Spiritualitate și comuniune în Liturghia Ortodoxă”, scrisă de marele nostru teolog, părintele Dumitru Stăniloae.

Apărută către finele anului trecut și prefațată de Pierre Magnard, profesor emerit la Sorbona, lucrarea „Transumanismul decriptat - Metamorfoza corabiei lui Tezeu” este una dintre puținele abordări de profunzime ale acestui subiect în spațiul ortodox și o lucrare fundamentală ce radiografiază cu acuratețe probleme deja prezente sau posibil viitoare ale omenirii.
Amplă ca tematică și ca număr de pagini, lucrarea concentrează în ea o întreagă literatură în domeniu. După o scurtă privire de ansamblu asupra evolu­ției gândirii transumaniste de-a lungul timpului și a diferitelor rapoarte oficiale întocmite nu demult atât pe bătrânul continent, cât și în Statele Unite, autorul prezintă în cea de-a doua parte a cărții sale o serie de reflecții legate de riscul antropologic al ideologiei transumaniste, care pare să se dezvolte tot mai mult astăzi.

File de atitudine creștină

Este o carte de atitudine, o carte în care autorul își expune convin­gător viziunea sa creș­tin-ortodoxă în fața realității crude a prezentului și viitorului societății noastre. Din paleta de concepte abordate și criticate, să enumerăm doar două: eugenia, teorie socială care pledează pentru îmbunătățirea speciei umane prin diferite mijloace de manipulare genetică, și ectogeneza, știință apărută de curând și care își propune creșterea artificială a unui organism în afara corpului, putând genera la un moment dat înlocuirea nașterii clasice cu o altă metodă artificială, realizând astfel separarea sexualității de procreare. Autorul trage un serios semnal de alarmă și în ceea ce privește riscul pierderii în viitor a controlului asupra inteligenței artificiale și a nanotehnologiei, precum și asupra hipermedicalizării vieții și a conturării în viitor a unei medicine lipsite de orice morală. În acest sens, merită să medităm la cuvintele lui François Rabelais, amintite de autor: „știință fără conștiință nu este decât ruinarea sufle­tului”.

Remedii pentru umanitate

Înaintea bibliografiei bogate de la sfârșitul cărții, autorul oferă cititorului spre meditație, în ultima parte a lucrării, o „listă” de soluții salvatoare în acest impas global al umanității: un răspuns mai ferm și mai res­ponsabil din partea societății de pretutindeni, distanțarea față de adoptarea digitalizării totale, stoparea deconstrucției lumii în care trăim, reașezarea persoanei umane concrete în centrul atenției societății noastre, reva­lorizarea religiozității autentice, lupta împotriva ideii unei implacabile „lumi noi”, recultivarea respectului față de mediu, o cercetare genetică protejată de reguli și legi stricte, repunerea în prim plan a celui mai important drept al omului: dreptul de a naște, refuzul margi­na­lizării atunci când încerci să spui adevărul despre lumea în care trăiești, regăsirea rădăci­nilor sănătoase, atât biologice, cât și duhovnicești, ale umani­tății pentru a putea cultiva autentic spre îndumnezeire o ome­nire teandrică și liberă, nu una manipulată genetic.
Intervievat nu demult pe tema acestei cărți de cunoscutul jurnalist francez Jean-Michel Vernochet, părintele profesor Jean Boboc arată în puține cuvinte spre ce ne îndreptăm: „Această ideologie transumanistă fie va cădea, fie va fi o promisiune pentru medicină. Progresele medicinei și ale științei merg din ce în ce mai repede și vedem că schimbăm paradigma, mergem spre o medicină predictivă, o medicină care va permite eliminarea embrionilor care nu sunt conformi, mergem spre o medicină care va permite să se modifice omul, mergem spre o medicină care se atinge de genomul uman. [...] Lupta mea personală este lupta pentru viață și, deci, până la ultima mea suflare, mă voi bate pentru protejarea embrionului uman.”

„Spiritualitate și comuniune în Liturghia Ortodoxă”

Și astăzi, opera teologică a părintelui Dumitru Stăniloae continuă să cucerească inimi spre apropierea de teologie și de tainele lui Dumnezeu. De câțiva ani buni, opera lui se reeditează pas cu pas în colecția „Opere complete” la editura BASILICA a Patriarhiei Române, întregul demers având binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, unul dintre ucenicii marelui teolog. După ce, în septembrie 2011, apărea în limba franceză, la prestigioasa editură Cerf, lucrarea „Teologia ascetică şi mistică a Bisericii Ortodoxe”, a părintelui Dumitru Stăniloae, în traducerea părintelui Jean Boboc, iar la 5 noiembrie, volumul era prezentat public de traducător, cu prilejul deschiderii Centrului Ortodox de Studii și Cercetări „Dumitru Stăniloae” de la Paris, către finele anului trecut, același traducător a oferit publicului de limbă franceză încă un fruct al muncii lui de popularizare a operei marelui teolog român, lucrarea: „Spiritualitate și comuniune în Liturghia Ortodoxă”, dovedindu-se astfel încă o dată că scrierile acestei minți luminate a teologiei românești au depășit deja hotarele limbii române.

Un ghid elaborat al trăirii Liturghiei astăzi

Cele 637 de pagini ale cărții concentrează o experiență de o viață în slujba teologiei academice și a slujirii liturgice. Scrisă cu doar șapte ani înainte de trecerea sa la Domnul, această carte a părintelui Stăniloae, dovadă a maturității sale teologice și duhovnicești, poate fi considerată un ghid indispensabil atât pentru cei care fac primii pași în viața clericală, cât și pentru ceilalți iubitori de Dumnezeu care doresc să înțeleagă și mai adânc tainele expresiei liturgice a Bisericii.

Structurată în trei mari capitole precedate de o elaborată parte introductivă, lucrarea arată importanța și rolul sfințitor al oricărui locaș de cult ortodox, văzut ca „cerul liturgic al creației” și ca „spațiu sfințit de prezența lui Dumnezeu Însuși și prin coborârea Lui în el”, subliniind totodată semnificațiile tainice ale fiecărei trepte duhovnicești pe care o urcăm asistând activ la o Sfântă Liturghie. Cartea se încheie cu reflecții despre rugăciune, văzută atât ca dar divin, cât și ca faptă a omului, despre pregătirea responsabilă a oricărui credincios înainte de împărtășire, despre importanța duhovnicească a cântării liturgice în comun și despre Mielul euharistic jertfit spre iertarea păcatelor și spre viața de veci a întregii lumi.

O carte fundamentală pentru Ortodoxia francofonă

Această ultimă lucrare, apărută la editura Artège-Lethielleux, este prefațată chiar de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Redăm aici doar câteva gânduri din finalul prefeței: „Foarte receptiv față de întâlnirea Ortodoxiei cu alte tradiții creștine, părintele Dumitru Stăniloae se dovedește de o actualitate arzătoare, în postmodernitatea epocii noastre secularizate. Fie ca traducerea și prezentarea pe care o face părintele Jean Boboc acestei cărți inestimabile a marelui teolog să poată oferi francofoniei posibilitatea de a participa la comoara vie a spiritualității și a comuniunii Liturghiei ortodoxe, și să regăsească astfel prin harul Sfintei Treimi certitudinea și bucuria Învierii”.

Note biografice

Doctor în medicină la Facultatea de Medicină din capitala Franței și doctor în teologie la Institutul Ortodox „Saint Serge” din Paris, părintele iconom stavrofor Jean Boboc slujește actualmente la Catedrala Ortodoxă Română „Sfinții Arhangheli” din Paris, fiind totodată decanul Centrului Ortodox de Studii și Cercetare „Dumitru Stăniloae” din acest oraș, unde asigură cursurile de antropologie și de bioetică.

Părintele Jean Boboc este și unul dintre principalii traducători în franceză a unei părți din monumentala operă teologică a părintelui Dumitru Stăniloae. Pe lângă numeroasele studii și articole publicate în sfera științifică, acest discipol al lui Mircea Eliade este cunoscut și datorită numeroaselor sale conferințe pe teme actuale de bioetică, susținute atât în Franța, cât și în afara ei. Printre cărțile lui amintim doar importanta lucrare de antropologie „La Grande métamorphose” (Marea metamorfoză).