Câştigătorii Festivalului de Literatură „Marin Preda”
La Alexandria şi Siliştea Gumeşti (Teleorman) s‑a desfăşurat, în zilele de 13‑14 octombrie, cea de‑a 15‑a ediţie a Festivalului Naţional de Literatură „Marin Preda”, eveniment la care au participat în jur de 60 de scriitori din întreaga ţară. Festivalul a reunit un simpozion, lansări de carte, premierea câştigătorilor concursului de proză scurtă ai festivalului, dar şi vizite la casa natală a marelui romancier.
„Se impune o nouă relectură a romanului «Delirul» pentru o corectă receptare din punctul de vedere al istoriei”, a declarat criticul literar Ana Dobre, în prelegerea sa, susținută în cadrul manifestării centrale a festivalului, și anume simpozionul cu tema „Marin Preda: pactul ficțional cu istoria”, moderat de criticul literar Nicolae Oprea. Au mai susţinut prelegeri pe această temă istoricul literar Nicolae Scurtu, poeta și eseista Nicoleta Milea, prozatorul și jurnalistul Ştefan Mitroi, Gheorghe Stroe, prozator şi critic literar, precum și criticul literar Dan Cristea. Toți aceștia au evidențiat opera lui Marin Preda și personajele cărora acesta le‑a dat viață.
Nicolae Oprea a scos în evidenţă ipostaza de epistolier a scriitorului omagiat și a subliniat, totodată, faptul că înainte de 1989, volumul de convorbiri al lui Florin Mugur cu Marin Preda a fost prima carte vorbită din istoria literaturii române. Gheorghe Stroe a remarcat, la rândul său, că „toate personajele lui Preda au ambiţia de a face istorie, nu doar cele din «Delirul»”. Nicoleta Milea a adus în prim‑plan „conştiinţa apartenenţei istorice” şi „povara de a fi ţăran”, pe care autorul, născut în Siliştea Gumeşti, le‑a resimţit şi transmis prin opera sa. „N‑am întâlnit un povestitor mai bun decât Marin Preda”, a punctat Dan Cristea, arătând că acesta era o prezenţă deosebită, o conştiinţă vie, de aceea se și întreabă cum ar fi arătat viaţa literară de după 1989 dacă Preda ar fi trăit.
Într‑un spirit profund jurnalistic, Ştefan Mitroi a ales să evidențieze multe dintre aspectele cu valoare de simbol literar, dar şi dintre cele din viaţa reală, care îl leagă de Marin Preda, el fiind, dincolo de toate cele povestite, singurul ziarist care a luat un interviu unuia dintre fraţii lui Marin Preda. Nicolae Scurtu s‑a referit la Preda ca la un scriitor care a schimbat faţa literaturii române, un autor care a spulberat mituri, în acelaşi timp amintind şi precaritatea şcolii româneşti din zilele noastre, care nu mai reuşeşte să trezească în elevi dragostea de lectură.
Premii pentru şase autori de proză scurtă
Festivitatea de premiere a câştigătorilor Festivalului „Marin Preda”, care s‑a adresat autorilor de proză scurtă nedebutaţi într‑un volum, a fost condusă de scriitorul Horia Gârbea, preşedintele juriului. Lista câştigătorilor îi cuprinde pe: Cătălin G. Rădulescu - Premiul Marin Preda şi cel al revistei Luceafărul de dimineaţă; Teodoru Stemate - Premiul I şi Premiul revistei Argeş; Violeta Urdă, Premiul al II‑lea şi Premiul revistei Bucureştiul literar şi artistic; Veronica Baciu - Premiul al II‑lea şi Premiul revistei Litere; Nicolette Orghidan - Premiul al III‑lea şi Premiul revistei Pro Saeculum; Florina Mirea - Premiul al III‑lea şi Premiul revistei Caligraf. Din juriu au făcut parte scriitorii Dumitru Augustin Doman, Florentin Popescu, Mihai Stan, Passionaria Stoicescu, Florea Burtan și Stan V. Cristea. Un alt moment festiv al manifestării a fost acordarea Premiului de excelenţă pentru sprijinirea scriitorilor din Teleorman, acordat criticului literar Dan Cristea, directorul revistei Luceafărul de dimineaţă.
În cadrul festivalului au avut loc şi două lansări de carte. Este vorba despre volumul „Marin Preda. Anii formării intelectuale”, scris de Stan V. Cristea, un istoric literar preocupat să restituie biografii ale autorilor teleormăneni, iar în această lucrare monografică, perioada studiilor lui Marin Preda. Străduinţa istoricului literar a fost lăudată de Ana Dobre, Nicolae Scurtu şi Gheorghe Stroe.
S‑a vorbit apoi despre romanul „Dulce ca pelinul”, al lui Ştefan Mitroi, un autor teleormănean, născut şi el într‑o Silişte, dar nu Gumeşti, ci Vităneşti. Despre romanul său, premiat de Academia Română, în 2010, au vorbit eseista Ana Dobre, poetul şi jurnalistul Ciprian Chirvasiu şi editorul Firiţă Carp.
Au fost prezentate şi Caietul premianţilor, ce conţine textele alese de juriu drept cele mai bune ale ediţiei din acest an a festivalului. De asemenea, participanţii au putut viziona şi expoziţia de carte „Marin Preda, mereu actual” şi cea foto‑documentară, intitulată „Sub semnul operei lui Marin Preda”, realizată de jurnalistul Stan Ştefan. Ambele expoziții au fost vernisate în incinta Centrului Judeţean pentru Cultură din Alexandria.
Acasă la Moromeţii
Cu această ocazie, scriitorii au fost într‑o scurtă vizită la casa natală a lui Marin Preda şi la memorialul dedicat lui în şcoala din Siliştea Gumeşti, în curtea căreia este localizată Poiana lui Iocan din romanul „Moromeţii”. A fost depusă o coroană de flori la bustul romancierului, moment la care au fost prezenţi elevi şi cadre didactice din localitate, care i‑au întâmpinat pe oaspeţi cu pâine şi sare, dar şi cu flori şi bucate tradiţionale.
La festival au luat parte în jur de 60 de scriitori din întreaga ţară. În afară de cei menţionaţi, îi amintim pe: Simona Vasilache (redactor la România literară), Victoria Milescu, Titi Damian, Daniela Şontică, Vali Niţu, Iuliana Paloda‑Popescu, Liviu Nanu, Florina Isache, Adrian Bucurescu, Cristian Gabriel Moraru, Corneliu Vasile, Florea Burtan, Şerban Tomşa, Marilena Apostu, Corin Bianu, Ştefan Dimitriu, Rodian Drăgoi, Liliana Hinoveanu, George Teodor Popescu, Doina Rizea, Mariana Sipoş, Iulian Chivu, Vasile Szolga, Gabriel Argeşeanu, Cornel Barasabescu, Iulian Bitoleanu, Stelian Ceampuru, Constantin T. Ciubotaru, Alexandru Cutieru, Nicolae Dina, Gheorghe Filip, Ştefan Vida Marinescu, Domniţa Neaga, Gheorghe Olteanu, Lucian Paraschivescu, Mihai Athanasie Petrescu, Argentin Porumbeanu.
Întregul eveniment a fost organizat de Consiliul Județean Teleorman și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Teleorman, în parteneriat cu Primăria Comunei Siliştea Gumeşti şi Biblioteca Judeţeană „Marin Preda” Teleorman şi în colaborare cu revistele Luceafărul de dimineaţă, Argeş, Bucureştiul literar şi artistic, Litere, Pro Saeculum şi Caligraf.