„Cele mai frumoase povestiri din Biblie“
Unul din bestsellerurile acestei veri la Humanitas a fost volumul „Cele mai frumoase povestiri din Biblie“, realizat de două eminente cunoscătoare ale tradiţiei, Monica Broşteanu şi Francesca Băltăceanu, care, intuind exact momentul acesta de risipă şi de dezordine, şi-au dat seama că omul are nevoie de un „extract“ semnificativ din Cartea cărţilor, pentru ca în acest fel să-şi adune gândurile şi să-şi limpezească mintea. Traduse din greaca veche şi aramaică, fragmentele alese ne readuc în faţa ochilor Scriptura ca pe un tezaur de înţelepciune şi de putere formativă. De la Geneză şi până la literatura profetică, cuvântul biblic rezonează cu har şi forţă. Poate cei care nu au deschis Biblia niciodată, acum vor dobândi o maximă revelaţie. Se vor trezi din somnolenţă şi se vor cunoaşte mai bine pe ei înşişi citind fragmentele propuse de traducătoare. Prefaţa este semnată de Andrei Pleşu, care scoate în evidenţă meritul exemplar al lucrării prin perfecta implantare în lumea de astăzi. De asemenea, arată care este diferenţa dintre poveste şi povestire. Povestea este un basm cu valori simbolice şi mitologice, în schimb povestirea aparţine istoriei, deci unui sector real al culturii şi civilizaţiei. Andrei Pleşu, autor el însuşi al unei cărţi „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste“, nu se înşală când face o asemenea distincţie, subliniind însă că în timp istoriile au căpătat valoare mitică, iar parabolele privite ca poveşti au intrat în istorie cu persuasiunea a ceea ce fiind adevărat este şi real.
Faptul că autoarele au ales termenul de povestire ţine de convingerea lor intimă că în Sfânta Scriptură nimic nu e inventat, „scornit“, ci corespunde marilor scenarii ale umanităţii prin care s-a dovedit că este posibilă comunicarea directă cu divinul. De la Avraam la Tobit străbatem un drum al suferinţei, speranţei şi răscumpărării. Fiecare gest şi fiecare cuvânt au efect în înălţimi şi de acolo se întorc asupra noastră sub forma darurilor sau a... sancţiunilor. Vechiul Testament este încărcat de pilde deoarece nimic nu este gratuit sau aleatoriu. Suntem într-un „illo tempore“, dar avem şi datoria de-a vedea în contemporaneitate anumite secvenţe. Ceea ce a fost odinioară se poate oricând repeta. „Cele mai frumoase povestiri din Biblie“ nu este o biblie pe înţelesul tuturor, ci o carte călăuzitoare pentru oricine care simte atracţia orizontului spiritual.