Cetăţi antice şi medievale în campania de restaurare a TVR

Cetatea medievală Oradea, Cetatea Aiud şi Castrul roman de la Porolissum au fost monumentele propuse aseară în cadrul emisunii „Restaurare“ a TVR. Telespectatorii au posibilitatea să voteze unul dintre aceste monumente care va intra în finala ce se va încheia pe 1 decembrie. Atunci va fi ales, din zece monumente finaliste, monumentul care va primi fonduri pentru restaurare.

Cele treizeci de clădiri-monumente istorice care au intrat în campania TVR, acestea fiind selectate cu ajutorul Comisiei Naţionale a Monumentelor. Cetatea medievală Oradea, compusă dintr-un fort pentagonal, cu ziduri flancate de cinci bastioane, datează din secolul al XVI-lea, fiind refăcută în secolul al XVIII-lea. În perioada 1945-1989 cetatea a fost în mare parte obiectiv militar, utilizat atât de Ministerul de Interne cât şi de Ministerul Apărării Naţionale. După 1975, cetatea este folosită pe post de depozit, ceea ce accelerează procesul de degradare care continuă şi în prezent. Cetatea Aiud este unul dintre cele mai importante edificii medievale ale Transilvaniei. În interiorul cetăţii sunt amplasate două edificii de cult, Biserica Reformată şi Biserica Luterană, şi patru edificii din secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, aparţinând acum cultului reformat calvin. Clădirea, cu plan dreptunghiular, a beneficiat doar de câteva reparaţii, în urmă cu peste două decenii. Ea se compune din două părţi distincte: turnul porţii şi clădirea exterioară incintei cetăţii, alipită turnului, compusă dintr-un parter acoperit cu bolţi de cărămidă şi un etaj. În palat funcţionează în prezent Muzeul de Istorie din Aiud. Castrul roman de la Porolissum, judeţul Sălaj, este unul dintre cele mai mari şi bine păstrate situri arheologice din România. Porolissum este un toponim dacic, cu sensul de „loc de trecere“, „trecătoare“. Aşezarea militară şi civilă ia fiinţă încă din timpul lui Traian, în anul 106 e.n., ca un punct de legătură între drumurile comerciale şi de apărare a trecerii principale dinspre Carpaţi spre Dacia Porolissensis. Săpăturile arheologice au scos la iveală faptul că aşezarea a beneficiat încă de la început de un plan urbanistic bine stabilit: drumuri realizate din dale de piatră, clădiri civile, un amfiteatru, temple, băi, apeducte, vaste necropole.