Chipuri de creștine jertfelnice pentru cântarea bisericească din Bărăgan
În Sfânta Scriptură, respectul față de cei bătrâni se transformă în lege: „Înaintea celui cu părul alb, să te ridici, […] și să te temi de Dumnezeul tău” (Lev. 19, 32). Și, de asemenea: „Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta” (Deut. 5, 16). Continuând o tradiție consacrată de mai multă vreme, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Casian ne-a îndemnat pe slujitorii de la Centrul eparhial și pe părinții protoierei să ne întâlnim cu Hristos, „de pe Sfântul Altar pe altarul fratelui neputincios”, în Duminica a 5-a a Sfântului Post, slujind Sfânta Liturghie în bisericile care nu au preot din cele mai sărace cătune.
Urmând acest îndemn duhovnicesc, duminică, 2 aprilie 2023, am slujit Sfânta Liturghie în Biserica „Sfântul Nicolae”, din localitatea Stanca, Protopopiatul Însurăței, județul Brăila. Am fost bucuros să găsesc la Stanca un lăcaș cu credincioși harnici, puțini, dar uniți în jurul sfintei biserici, care au păstrat sfânta și dreapta credință și sunt o „candelă” aprinsă de rugăciune și binecuvântare din partea lui Dumnezeu în această zonă a Bărăganului. La finalul Sfintei Liturghii am transmis mesajul de binecuvântare al Arhiepiscopului Dunării de Jos şi toţi cei prezenţi la slujbă au primit în dar cărţi de rugăciune şi iconiţe şi au fost îndemnați să fie aproape de cei bătrâni, singuri și suferinzi, oferindu-le sprijin, pace, alinare și bucurie.
După Sfânta Liturghie, împreună cu părintele paroh de la Parohia Stăncuța am poposit în casele primitoare ale unor credincioşi pentru a le aduce daruri şi a-i binecuvânta. La ultima casă vizitată am fost martorul unui moment pastoral special. Aici am întâlnit-o pe cea mai vârstnică persoană din satul Stanca, tanti Gherghina, în vârstă de 95 de ani. Ne-a primit în odaia devenită asemenea unei chilii, unde se roagă zilnic câteva ceasuri pentru toată lumea. Dânsa a susținut cântarea la strana bisericii din Stanca vreme de 12 ani. Cu emoție a povestit de timpurile grele de dinainte de 1989, când în satul Stanca nu a mai fost biserică timp de mai bine de trei decenii, după ce vechiul lăcaş a ars într-un incendiu în anii 1960. Astfel, deși era perioada atee comunistă, tanti Gherghina povestea cum credincioșii din Stanca se încolonau în duminici și în sărbători și mergeau pe jos câțiva kilometri, intonând cântări bisericești, până la biserica din localitatea Stăncuța.
După 1990, tanti Gherghina împreună cu soțul dânsei și alți câțiva credincioși au reușit ca în doi ani să inițieze și să finalizeze construcția unui nou lăcaș de cult, care a fost sfințit în anul 1992, de către Înaltpreasfințitul Părinte Casian, pe atunci Arhiereu-vicar al Eparhiei Dunării de Jos. Tanti Gherghina ne-a îndemnat pe toți să credem cu tărie în Dumnezeu, Cel ce a zis să purtăm cu nădejde poverile vieții, căci vom primi răsplată cerească.
La plecarea din satul Stanca am poposit în satul Cuza Vodă, de pe lunca Călmățuiului. Aici m-am bucurat să o revăd pe doamna învățătoare Ecaterina Hagima, care de peste șase decenii susține cântarea bisericească în biserica din sat. S-a născut la 1 mai 1939 în localitatea Viziru, unde a învățat și cântarea bisericească de la un dascăl bătrân. În anul 1957 a fost repartizată la şcoala din Cuza Vodă ca învățătoare, unde a activat până la pensionare. Întrucât era cununată de un preot, frecventa biserica și cânta la strană. Autoritățile comuniste au detașat-o timp de câțiva ani în alte localități, fiind nevoită să facă naveta pe jos. Ca învățătoare și educatoare a reușit să construiască o grădiniță în sat unde a format mulți copii care astăzi îi sunt recunoscători.
Întrucât Parohia Cuza Vodă a fost de mai multe ori vacantă, casa doamnei Ecaterina a fost primitoare pentru toți preoții care poposeau din parohiile învecinate pentru serviciile religioase solicitate de credincioși. Tot dumneaei a fost cea care în anul 1988 a mers personal la Sfânta Episcopie a Buzăului și Vrancei pentru a cere preot pentru această parohie.
La cei 84 de ani încă susține strana bisericii din Cuza Vodă, iar lângă dânsa s-au format tineri care astăzi sunt preoți, teologi sau profesori de religie. Am reîntâlnit-o în căsuța de pe malul Călmățuiului, într-o frumoasă cameră, aidoma unei chilii cu multe icoane. Este tot timpul ancorată în viața Bisericii, din casă nelipsind „Ziarul Lumina” al Patriarhiei Române, iar radioul este tot timpul pornit pe postul Radio TRINITAS. Îmi mărturisea că mai întâi ascultă la radio slujbele de la Sfânta Patriarhie pentru ca nu cumva să greșească ceva din rânduială când merge la biserică.
Și-a adus aminte cu emoție și bucurie de momentul când a fost cinstită în mod deosebit în anul 2019, într-un cadru solemn, de Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, la Sfânta Liturghie din ziua hramului Sfântului Apostol Andrei, când ierarhul i-a acordat o diplomă de vrednicie în semn de binecuvântare şi prețuire pentru lucrarea misionară desfăşurată în perioada comunistă.
Chipurile acestor credincioase rămân modele vii de jertfă și de dăruire creștină!