Colecţia „Pillat“, istoria aceloraşi oameni în vremuri diferite

Plăcuţa din marmură pe care scrie Colecţia "Pillat" nu are pecetea timpului, precum celelalte două ce străjuiesc intrarea în blocul cu numărul 19 de pe str. Prof. Dr. Gh. Marinescu.

Ne întrebăm în care apartament s-ar putea găsi, dar nelămurirea nu durează mult: vom afla imediat că o cameră din cele patru ale Muzeului "Liviu şi Fanny Rebreau" găzduieşte istoria unei familii, spre "Limpezimi". Pe Ion Pillat, epoca interbelică l-a premiat şi l-a ales membru corespondent al Academiei Române, iar cea comunistă l-a exclus din literatură. Pe Dinu Pillat, fiul poetului, perioada marilor realizări socialiste l-a întemniţat, pentru cinci ani, în procesul Noica şi l-a eliminat din Universitate, unde era asistentul lui Călinescu. Condamnată la uitare, această familie este însă vie datorită Monicăi Pillat, fiica lui Dinu Pillat, cea care, cu smerenie, o împărtăşeşte oamenilor prin editarea operelor, arhivei, scrisorilor. Şi, gest suprem al dragostei pentru semeni, recreează, din obiecte, o lume, prin donaţia care poartă numele Colecţia "Pillat". Pe Argeş în sus… Toate aceste obiecte ce fac istoria unei mari familii, Monica Pillat le-a dăruit cu bucuria gestului şi cu credinţă în Dumnezeu. Aceeaşi credinţă pe care au avut-o şi tatăl, şi bunicul său, iar biroul şi scaunul ce au slujit cele trei generaţii, obiecte aflate acum în mijlocul camerei au fost, cu siguranţă, martore ale multor rugi şoptite. Călimara din porţelan a poetului Ion Pillat (1891-1945) se află pe birou, dar nu ştim dacă aceasta l-a însoţit la Florica, pe moşia bunicului pe cale maternă, Ion. C. Brătianu, unde a învăţat în particular şcoala primară, la "Sf. Sava" sau la Paris, la Sorbona, unde şi-a luat licenţa în litere şi drept. Sau poate că peniţa s-a scufundat în cerneală doar pentru scrierile sale, "Pe Argeş în sus" spre a ajunge la "Satul meu" sau poate la "Biserica de altădată". Ochelarii soţiei sale, pictoriţa Maria Pillat-Brateş, se află lângă călimară, cuminţi, reflectând în lentile lumea tablourilor de pe perete, pictate de-a lungul anilor, şi după 1945, după ce poetul va fi dispărut din lume, după un atac cerebral. Pe şevaletul de lângă birou, câteva lalele din tabloul cu acelaşi nume îşi pleacă petalele, spre omagiu adus lui Liviu Rebreanu, cel căruia avea să-i fie dăruită acuarela. Două pensule, aflate într-un mic vas din argint, pe şevalet, aşteaptă întoarcerea stăpânei, aceeaşi care în 1949 a revenit la ele după o lună de detenţie (cu "vina" de a fi fost moşieriţă) şi a desenat "Penitenciarul din Botoşani", aflat acum pe perete, sub portretul "Citind poveşti" al nepoatei sale Monica, la acea vreme elevă, în 1956. "Trandafirii albi" îi vor fi dăruiţi acesteia mai târziu, în 1965, când va absolvi liceul. Puţin mai jos, pe acelaşi perete, se află acuarela "În port", dăruită familiei Pillat de către Iser. Povestea Maicii Domnului Trebuie spus că privirea e atrasă însă, la început, când te afli în prag, de covorul oltenesc în nuanţe de roşu-închis, negru şi alb, desfăşurându-se pe tot peretele din faţa noastră şi de icoana pe sticlă "Maica Domnului cu Pruncul Iisus", ce pare a binecuvânta odaia. Familia Pillat a trăit în credinţă, şi e de la sine înţeleasă prezenţa lui Dumnezeu în reprezentarea artistică. De pildă, în poemele din "Povestea Maicii Domnului", Ion Pillat aduce episoade din Noul Testament, iar soţia lui, pictoriţa Maria Pillat-Brateş le-a ilustrat, înfăţişând-o pe Fecioara Maria în costum ţărănesc românesc, în decorul vieţii de la ţară. Fiul lor, Dinu Pillat, a refuzat colaborarea cu Securitatea, în timpul detenţiei, susţinând cu mult curaj pentru acea vreme - anii â70 - că a avut revelaţia lui Dumnezeu şi că nu poate face nici un angajament prin care să trădeze sau să facă rău cuiva. Tot în credinţă a trăit şi soţia sa Cornelia, istoric de artă, care a studiat pictura murală religioasă şi a cultivat-o şi fiicei Monica, pe care, copilă fiind, o lua la mănăstiri şi biserici. Dragostea pentru Dumnezeu a fost atât de puternică, încât Monica, la fel ca tatăl, a fost la un pas de a se călugări. Acum, Monica se apropie de Dumnezeu prin scris şi prin îngrijirea operelor familiei sale. Pictură şi reverie Opere care se regăsesc în biblioteca din camera dedicată Colecţiei "Pillat". Într-o bibliotecă cu patru laturi, care a aparţinut lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea, se află cărţile lui Ion Pillat, Nicolae Pillat (memorialist, fratele lui Ion Pillat), Dinu Pillat, Pia Pillat Edwards (sora lui Dinu), Cornelia Pillat. Cu modestie li se alătură operele îngrijitoarei acestei colecţii, poeta şi traducătoarea Monica Pillat. Tot aici se află traduceri, partituri, volume cu autografe. Într-o vitrină-bibliotecă se găsesc, la adăpostul sticlei, volumele rare - "Florica", de Ion Pillat, cu ilustraţii de Ştefan Popescu, "Pictură şi reverie", albumul cu opere al Mariei Pillat-Brateş, ediţii princeps cu autografele unor scriitori celebri. Fotografiile din vitrină, dar şi de pe birou ne fac cunoscute chipurile acestei mari familii boiereşti, dar şi de artişti: ici Maria Pillat şi copiii, colo Ion şi Maria Pillat, Dinu Pillat şi fiica sa Monica. Regina Maria e şi ea imortalizată, în timpul unei expoziţii a Mariei Pillat din 1937 şi ne putem întreba, privind-o, dacă familia regală a purtat cumva pantofi făcuţi de cuscrul lui Ion Pillat, tatăl Corneliei, Gheorghe Ene-Filipescu, ai cărui pantofi au ajuns spre a fi premiaţi la Paris şi Barcelona. Eternităţi de-o clipă E un amănunt pe care nu-l vom şti, aşa că ne mulţumim să privim perechea de pantofi negri, din 1929, expusă într-o bibliotecă cu geam şi să constatăm, dacă mai era nevoie, că timpul trece la fel, că e cronometrat de ceasul Omega din vitrină, al lui Gheorghe Ene Filipescu, sau de cel de pe ecranul telefonului nostru. Mai avem însă vreme să observăm lada de zestre din lemn, cu ornamente, şi fotografia care ne aduce oarecum mai aproape de prezent - a Corneliei Pillat cu fiica sa Monica, în 1987. Din loc în loc, câte un vas din ceramică albastră, pe biblioteca vitrină e "Sfera cuplului perfect", a Adinei Nanu, sculptură care are ca inspiraţie iubirea lui Dinu şi a Corneliei. Pomul vieţii de pe farfuria din ceramică de Horezu îşi desfăşoară crengile, ca nişte aripi, ajungând parcă până la extrasul de pe biblioteca deschisă, ce cuprinde arborele genealogic al familiei Pillat şi absorbindu-l pe acesta cu rădăcinile nevăzute, într-o eternitate vie. Iar de pe mobila neagră, adusă de Ion Pillat din Spania, mobilă acoperită de un şal turcesc, se află, printre alte obiecte, miniatura vasului lui Cristofor Columb, "Santa Monica", pe care poetul a adus-o de la Paris în 1934 pentru Dinu, fiul său. Dovadă că noi, oamenii, trăim sub semnul curiozităţii şi pornim mereu în căutarea necunoscutului, pentru "Eternităţi de-o clipă". Aceste eternităţi de-o clipă care, în cazul celor aleşi, se materializează şi devin frumos al lumii. O lume care, în cazul de faţă, ne este dăruită, cu generozitate şi credinţă, de Monica Pillat-Săulescu. Coordonatele muzeului Adresa: Bd. Prof. Dr. Gh. Marinescu nr. 19, etaj 2, ap. 11. Telefon: 021 317 90 42 Program vizitare: 10:00-17:00, marţi-duminică, luni închis. Se vizitează, de regulă, odată cu Muzeul memorial "Liviu şi Fanny Rebreanu". Acces: metrou: Staţia Eroilor. Troleibuz: 61, 69, 90, 91 (Staţia Facultatea de Medicină), 96 (Staţia Eroilor), 62, 71, 93 (Staţia Grădina Botanică); autobuz: 306, 336 (Staţia Facultatea de Medicină). Preţ bilet: 4 lei. Elevi, studenţi, pensionari: 2 lei.