„Controlul neurologic este obligatoriu anual după vârsta de 50 de ani“

„Protejaţi-vă celula nervoasă pe care v-a dat-o Dumnezeu, cu care puteţi învăţa, gândi, crea şi construi!“, este îndemnul prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, preşedintele Societăţii Române de Neurochirurgie şi vicepreşedinte World Federation of Neurosurgical Societies (WFNS). Profesorul Ciurea, şef al Clinicii de Neurochirurgie a Spitalului Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“ din Bucureşti, a vorbit, într-un interviu acordat cotidianului „Ziarul Lumina“, despre modul în care ne putem feri atât noi, adulţii, cât şi copiii de eventuale afecţiuni neurologice, despre primele simptome care le prezintă persoanele cu tumori canceroase şi despre vârsta la care fiecare individ trebuie să se prezinte anual la un consult neurologic.

Domnule prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, cum evoluează numărul tumorilor canceroase? S-a realizat în ultima perioadă o statistică în acest sens?

Toate tipurile de tumori canceroase sunt în creştere în întreaga lume. Statisticile arată date evidente asupra creşterii tumorilor maligne pulmonare, gastrice şi mamare. România a raportat cele mai multe tumori maligne din tot spaţiul Uniunii Europene. Bolile neurologice au crescut în ultimul timp prin suprasolicitarea sistemului nervos central.

Tot mai multe persoane dezvoltă tumori canceroase la nivelul creierului. Care sunt primele simptome care trebuie să ne determine să ne prezentăm la medicul specialist?

Primele simptome sunt: cefalee rebelă la tratament, vărsături matinale, tulburări de echilibru şi de vedere, crize de pierdere a cunoştinţei.

În general, oamenii merg la doctor să vadă de inimă, de picioare sau de alte organe, însă rar merg la un neurolog pentru un control de rutină. La ce perioadă de timp recomandaţi realizarea unui control periodic neurologic?

Controlul neurologic este obligatoriu anual după vârsta de 50 de ani. Investigaţia noninvazivă majoră este MRI (imagistica prin rezonanţă magnetică, cunoscută şi sub numele de rezonanţă magnetică nucleară - RMN), prin care se pot obţine maximum de informaţii cu noniradiere.

Cum putem să ne protejăm celula nervoasă?

În primul rând, o persoană trebuie să respecte un program de odihnă, obligatoriu 6 ore de somn. De asemenea, se va încerca, pe cât posibil, limitarea convorbirilor telefonice şi eliminarea stărilor de stres, dar şi adoptarea unui regim de viaţă şi alimentaţie cât mai corect.

Ce trebuie să facă părinţii pentru a-i feri pe copii de eventuale afecţiuni neurologice?

Părinţii trebuie să-i ferească pe copii de expunerea îndelungată la radiaţiile UV, să urmeze un regim alimentar pe cât posibil fără E-uri, iar în perioada prenatală este indicat un examen genetic al părinţilor.

Pacienţii, insuflaţi cu încredere şi credinţă

Ce sentimente vă încearcă atunci când intraţi într-o operaţie? Cum vă pregătiţi dumneavoastră şi cum vă pregătiţi pacienţii?

Operaţia trebuie pregătită mintal şi planificată perfect pe hârtie. Evit orice discuţie în contradictoriu şi îi revăd continuu analizele şi, mai ales, imageria pacientului. Întotdeauna discut cu pacientul înainte de operaţie.

Aţi întâmpinat cazuri când Dumnezeu a intervenit acolo unde medicul s-a dat bătut?

Fără credinţă în Dumnezeu nu putem continua această meserie. Creierul este cel mai apropiat organ de creativitate, începem operaţia şi tratamentul cu încredere şi credinţă în Dumnezeu, iar acest lucru ne ajută foarte mult, pe noi, medicii, şi pe pacienţii noştri, deopotrivă.

În România există o dotare corespunzătoare în acest domeniu?

În Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“, ale cărui lucrări de renovare vor fi finalizate în 3 ani, există un Centru de Excelenţă în Neurochirurgie dat în folosinţă în anul 2005, care respectă toate standardele de calitate în domeniu şi a fost realizat în perioada când ocupam funcţia de director al spitalului. Mai mult, aici se găseşte inclusiv aparatul Leksell Gamma-knife, unicat în ţările din sud-estul Europei, un instrument de mare precizie, capabil să iradieze cu o doză foarte mare de radiaţii X o arie din creier bine precizată, restul creierului din jur nefiind afectat prin această procedură.

„Vindecă unde poţi, alină în multe cazuri, dar mângâie întotdeauna“

În calitatea dumneavoastră de profesor universitar la Universitatea de Medicină „Carol Davila“ din Bucureşti, ne puteţi spune care este nivelul de pregătire al studenţilor de astăzi?

După o perioadă de colaps în medicină, anul acesta avem o revigorare. Competitivitatea a crescut, 5 candidaţi pe 1 loc la UMF „Carol Davila“. Pot afirma fără nici un dubiu că nivelul actual al studenţilor medicinişti este mediocru, din păcate. În Germania, spre deosebire de ţara noastră, doar elevii cu note foarte bune acced la medicină.

Ce calităţi trebuie să dezvolte un medic pentru a deveni un foarte bun neurochirurg?

Totul se rezumă la o serie de activităţi care ţin de pregătirea continuă, de capacitatea de a asimila lucruri noi. Medicul trebuie să ştie şi să mângâie, nu doar să aline sau să vindece. Îi îndemn pe studenţii mei, dar şi pe colegi, deopotrivă, să înveţe să citească lucrurile clasice, bine fundamentate ştiinţific, fără texte cu divagaţii, jocuri de cuvinte sau metafore. De asemenea, trebuie să fie direcţi, clari, fără să facă uz de cuvinte sofisticate în faţa pacientului. Cineva spunea: „vindecă unde poţi, alină în multe cazuri, dar mângâie întotdeauna“, zâmbetul este esenţial, dă încredere pacientului, familiei sale, dar şi doctorului. Cu toate acestea, un medic nu trebuie să facă promisiuni; niciodată nu există garanţia vindecării sau a ameliorării totale, iar cuvintele de promisiune şi neîmplinirile vor fi cu mult mai mult reproşate de pacient decât oricare alt aspect al prestaţiei medicale. Mai mult, medicii trebuie să colaboreze pentru binele pacientului.

„Este obligatoriu să cunoaştem gravitatea E-urilor pentru organismul uman“

La Editura „Foton“, din Braşov, a apărut în vara acestui an cartea „E-urile, mică enciclopedie pe înţelesul tuturor“, prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea, alături de ing. Filip Vladimir Edu şi psiholog Rodica Edu, prezentând atât normele privind utilizarea aditivilor alimentari, un glosar de termeni, lista alfabetică a denumirilor comerciale ale aditivilor alimentari şi, mai ales, aditivii alimentari permişi în România şi în Uniunea Europeană - o descriere succintă atât a celor inofensive organismului uman, cât, mai ales, a celor care dăunează sănătăţii. „Este obligatoriu să cunoaştem gravitatea acestor E-uri pentru organismul uman, astfel că în această carte am realizat o scară care porneşte de la alimentele cu E-uri complet inofensive până la alimente cu E-uri foarte cancerigene. În acest mod atragem atenţia asupra periculozităţii ingerării unor cantităţi mari de E-uri şi mai ales cumulării mai multor alimente cu E-uri periculoase în organism“, este de părere specialistul neurochirurg.

Cartea vine, mai ales, în ajutorul celor care au suferit afecţiuni neurologice, şi în urma intervenţiei chirurgicale trebuie să aibă o conduită corectă din punctul de vedere al alimentaţiei. „Alimentaţia influenţează întreg organismul şi modifică genomul uman, iar poluarea influenţează major celulele pulmonare, deci, şi cele cerebrale. Recomand un regim alimentar bazat în mod special pe consumul de legume, fructe, peşte, lichide multe şi carne slabă, pe cât posibil provenite de la păsări crescute în regim eco. Trebuie să evităm grăsimile, dulciurile în exces, carnea de porc, păsările crescute hormonal, după cum am mai spus, sau peştele din apele poluate“, a mai spus prof. dr. Ciurea.

A aplicat pentru prima dată în ţară tehnica drenajului ventriculo-peritoneal unishunt-unitub

În acest moment şef al Secţiei de Neurochirurgie a Spitalului Clinic de Urgenţă „Bagdasar- Arseni“ şi coordonator al departamentului de cercetare în neuroştiinţe al aceluiaşi aşezământ medical, prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea este profesor titular de neurochirurgie la Universitatea de Medicină „Carol Davila“ din Bucureşti, preşedinte de onoare al Societăţii Române de Neurochirurgie, vicepreşedinte al World Federation of Neurosurgical Societies (WFNS) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale.

A înfiinţat departamentul de cercetare în neuroştiinţe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni“, a condus şi a fost implicat în 18 proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale în perioada 2000-2009, iniţiind colaborări cu universităţi de prestigiu din străinătate: University of Virginia, USA, Karolinska University, Suedia, Universitatea Marburg, Germania, Universitatea Messina, Italia, este autor de lucrări şi articole în reviste de specilitate din ţară şi străinătate, a publicat 23 de cărţi şi este coautor în 21 de tratate şi monografii neurochirurgicale şi neurologice.

Prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea deţine brevetul de invenţie cu titlul „Drena Unitub“, acesta fiind primul medic specialist care a aplicat în ţară tehnica drenajului ventriculo-peritoneal unishunt-unitub (în 1985), procedură folosită pe scară largă la ora actuală ca metodă de tratament chirurgical la copiii cu hidrocefalie primară şi secundară.