Controversa celulelor stem embrionare

Un tribunal federal din statul american Columbia a decis, la începutul acestei săptămâni, că finanţarea experimentelor cu utilizarea celulelor stem embrionare este ilegală. Procesul a fost intentat împotriva Institutului Naţional de Sănătate şi a reaprins controversa privind utilizarea embrionilor pentru cercetare.

Decizia, pronunţată de judecătorul Tribunalului federal Columbia, Royce C. Lamberth, a semănat panică în rândul instituţiilor ştiinţifice de cercetare din SUA şi a făcut incertă îndeplinirea unuia din punctele importante ale programului preelectoral al lui Barack Obama. Cercetarea pe celule embrionare stem se face, de obicei, pe embrioni în vârstă de 4-5 zile creaţi prin fertilizare in vitro şi rămaşi neutilizaţi la clinicile de tratare a infertilităţii. Celulele stem sunt extrase, iar ceea ce mai rămâne din embrion este distrus. Potrivit judecătorului Lamberth, susţinerea de către stat a cercetărilor pe celulele stem embrionare contravine legii americane, care interzice cheltuirea banilor contribuabililor pe experimente, ce presupun distrugerea sau deteriorarea embrionilor umani. Astfel, acţiunea noilor regulamente de finanţare a cercetărilor pe celule stem, aprobate de Barack Obama, în primăvara anului 2009, a fost stopată. În consecinţă, sute de cercetări sunt ameninţate să se oprească, căci instituţiile care le-au iniţiat au mizat, până la începutul acestei săptămâni, pe susţinere financiară de la stat. Analiştii consideră că Administraţia Obama va încerca să anuleze decizia. Acest lucru ar putea fi făcut fie printr-un tribunal de apel, fie prin introducerea unui şir de precizări în legislaţia americană. Cea de-a doua variantă este cea mai sigură, însă, pentru a apela la ea, democraţilor le rămâne prea puţin timp, deoarece pot pierde, cât de curând, majoritatea din Congres. Organizaţiile religioase şi conservatoare se opun Lupta dură în jurul cercetărilor pe celule stem şi a tehnologiilor în acest scop în SUA se duce de mai multe decenii şi este mult mai încrâncenată decât în ţările Uniunii Europene. Cea mai mare opoziţie faţă de acest tip de cercetare şi faţă de aceste tehnologii o manifestă organizaţiile şi grupurile religioase şi conservatoare. Reprezentanţii acestor grupuri consideră, pe drept cuvânt, omul o persoană din momentul concepţiei. În consecinţă, avorturile în orice stadiu al sarcinii, precum şi utilizarea contracepţiei, ce întrerupe dezvoltarea sarcinii, dar şi diversele experimente pe embrioni sunt privite ca fiind uciderea unui om. De aceea ele sunt respinse categoric. Începând cu 2001, la iniţiativa Administraţiei George Bush jr, practic, a fost refuzată finanţarea din bugetul federal pentru cercetările cu aplicarea celulelor şi ţesuturilor embrionare (cu excepţia câtorva linii de celule existente până atunci, a căror calitate nu satisfăcea cerinţele oamenilor de ştiinţă). Refuzul finanţării s-a făcut în baza amendamentului Dickey-Wicker, adoptat în 1996, care interzice, fără echivoc, folosirea mijloacelor de la bugetul statului pentru clonare sau pentru diverse alte manipulări, care pun în pericol integritatea embrionului uman. Legislaţia adoptată în perioada Administraţiei Bush jr a frânat dezvoltarea de tehnologii celulare în SUA. Astfel, anularea sau cel puţin relaxarea interzicerilor impuse de Bush a devenit un punct important al programului preelectoral al noului preşedinte Barack Obama. Presiunea oamenilor de ştiinţă a fost foarte mare. Imediat după instalarea la Casa Albă, Barack Obama şi-a îndeplinit promisiunea. În martie 2009, au fost adoptate noile reglementări de finanţare a cercetărilor din domeniul biomedicinei, care permit cheltuirea banilor federali pe experimentele cu celule embrionare, din embrionii rămaşi neutilizaţi după tratamentele de infertilitate, prin metoda fecundării in vitro. Potrivit noilor reglementări, finanţarea din resursele bugetare pentru crearea de embrioni pentru experimente ştiinţifice a rămas, totuşi, interzisă. Susţinătorii punctului de vedere avansat de Administraţia Obama consideră că au o poziţie ireproşabilă: embrionii creaţi vor rămâne neutilizaţi, după mulţimea de proceduri de fecundare in vitro. Păstrarea lor la nesfârşit în clinici este imposibilă, căci, mai devreme sau mai târziu, clinicile vor dori să "scape" de ei. Şi atunci, nu e mai bine ca aceştia să fie utilizaţi spre folosul omenirii? Dar lucrurile nu stau tocmai aşa. În apărarea embrionilor După confirmarea noilor reglementări ale Administraţiei Obama, în apărarea embrionilor s-a ridicat un grup de reclamanţi. Printre ei s-a numărat Alliance Defense Fund, organizaţie specializată în apărarea intereselor creştinilor, precum şi Nightlight Christian Adoptions, una din organizaţiile care încurajează adopţia embrionilor rămaşi după tratamentele de infertilitate în clinicile de fertilizare in vitro. Acestora li s-au adăugat câţiva oameni de ştiinţă cunoscuţi. Printre aceştia, Theresa Deisher, specialist în biotehnologie, şi James Sherley, specialist în tehnologii celulare. T. Deisher este fondatoarea şi directoarea companiei AVM Biotechnology, care are scopul de a realiza vaccinuri şi medicamente pe baza celulelor stem adulte, iar James Sherley e specialist în domeniul tehnologiilor celulare neutre din punct de vedere etic. Iniţial, reclamaţiile lor au fost respinse, abia după aceea Tribunalul de apel a decis că Sherley şi Deisher au dreptul să conteste acest tip de finanţare. Judecătorul Royce Lamberth a considerat necesar să se satisfacă cerinţele reclamanţilor, susţinând că nici o etapă a unor asemenea cercetări nu justifică finanţarea de la stat. Iar oamenii de ştiinţă pot face acest tip de cercetare cu finanţare privată. Trebuie menţionat faptul că o asemenea interpretare a legii americane poate exclude de la finanţare de la bugetul de stat şi acele programe care folosesc liniile celulare lăsate oamenilor de ştiinţă de către fostul preşedinte George Bush. Ce spune ştiinţa? Reacţia reprezentanţilor lumii ştiinţifice la cele întâmplate a fost una predictibilă. Reprezentantul oficial al Universităţii Harvard, Kevin Casey, a declarat că decizia judecătorească va împiedica o serie de cercetări ştiinţifice importante. Mai mult, susţine Casey, urmările deciziei judecătoreşti încă nu sunt destul de limpezi. În special, nu se cunoaşte dacă oamenii de ştiinţă vor putea folosi mijloacele financiare, care au fost deja aprobate. Directorul Institutului de Biologia Celulelor Stem, de la Universitatea Stanford, Irving L. Weissman, a amintit jurnaliştilor că decizia judecătorească ar putea îngropa speranţele a mii de pacienţi în ceea ce priveşte descoperirea noilor metode de tratare a bolilor incurabile. Judecătorul Lamberth a declarat că decizia nu-i va afecta atât de grav pe cercetătorii care se concentrează pe cercetarea pe celulele embrionare stem, deoarece ea va păstra un statu quo şi nu-i va împiedica să caute finanţări private. Apărătorii embrionilor mai susţin că, pe lângă distrugerea de vieţi umane, cercetarea pe celulele embrionare stem, practic, nu a dus la crearea nici unui tratament recunoscut, până în prezent, iar rezultatele ei au fost depăşite de departe de cele ale experimentelor pe celule stem adulte, care are zeci de reuşite incontestabile şi beneficii pentru boli considerate incurabile. (Surse: Reuters, New York Times)