Creangă, sărbătorit la Iași prin lansarea Scrierilor integrale

Un eveniment important i-a fost dedicat lui Ion Creangă la Iași, în ziua nașterii sale, 1 martie, prin lansarea ediției de Scrieri integrale „Ion Creangă”, ediție conform manuscriselor, îngrijită de Constantin Parascan, apărută la Editura Junimea în acest an. Desfășurată la Casa de cultură „Mihai Ursachi” a municipiului Iași, lansarea a fost o veritabilă dezbatere, bucurându-se de un public numeros, de peste 120 de oameni, dintre care mulți elevi din liceele ieșene, precum și oameni de cultură, scriitori și jurnaliști. Amfitrioană a fost prof. univ. Simona Modreanu, directoarea Editurii Junimea. În deschiderea evenimentului a fost proiectat un fragment din filmul „Amintiri din copilărie” (1965), regizat de Elisabeta Bostan.

Au fost invitați profesorii universitari Constantin Dram, Bogdan Crețu și Mircea Păduraru, de la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Constantin Dram a vorbit despre „doi călători și călătoriile lor”: Constantin Parascan și Ion Creangă, fiecare cu momentele lor de viață, cu drumul lor. Pe de o parte, Parascan, pornit din Măgirești-Bacău, ajuns la Iași, iar din 1972 devenit sinonim cu Bojdeuca și cu cercetarea lui Creangă. Acest lucru a însemnat călătorii îndelungate prin arhive și biblioteci sau pe urmele lui Creangă, dar mai ales călătoria în lumea lui Creangă, „pe care o cunoaște acum ca nimeni altul”. Dram a amintit drumurile vieții lui Creangă, care se autointitula Ion Vântură-Țară, de la Humulești la Fălticeni, la Iași, de câteva ori la București, cu treburi administrative, de învățător, dar și autor de manuale școlare, la Brăila, unde erau socrii fiului Constantin, la Slănic Moldova, la băi, dar mai ales drumurile permanente prin cotloanele Iașiului, de unde lăsa și impresia unui ubicuu.

Bogdan Crețu a creionat contextul cultural românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, marcat de orientarea politică spre Europa și de nevoia de impunere a instituțiilor culturale și administrative de tip occidental, proces în care strălucește Junimea de la Iași, context în care apare Creangă, personaj controversat, educat, dar nu la nivel academic, însă potrivit spiritului ludic al Junimii.

Mircea Păduraru a abordat chestiunea poveștilor „deocheate” ale lui Creangă, subliniind că receptarea lor cea mai potrivită este pentru elita intelectuală, care înțelege formele limbii în anumite etape și disociază între limbajul vechi și cel nou, stabilind și repere de evoluție a limbii.

Constantin Parascan a ținut să precizeze că ediția pe care a publicat-o acum la Junimea este cea mai importantă ediție de Opere complete, realizată în conformitate cu manuscrisele, pentru că celelalte – între care cele mai cunoscute sunt ale lui G.T. Kirileanu (interbelic) și Iorgu Iordan și Elisabeta Bâncuș (după 1970) – au operat numeroase actualizări de limbaj și ortografie, nefiind astfel în totalitate conforme manuscrisului. Ediția lui Parascan are această calitate de a fi rămas în totalitate fidelă manuscriselor și corecturilor făcute de Ion Creangă.