Cultura orală, o constantă care nu ar trebui ignorată de istorie

Cele patru secțiuni propuse de organizatori au fost dedicate modalităților de reprezentare pozitivă/negativă a oralității, universurilor socio-culturale ale oralității (iconografie populară, condici cronicale și tacriruri), relației dintre oralitate și biografie (fragmentul biografic), relației dintre oralitate și traumă și relației dintre oralitate, război și cultura memoriei. În cadrul secțiunii dedicate universurilor socio-culturale ale oralității, în calitate de jurnalist la „Ziarul Lumina”, am susținut comunicarea intitulată „«Povestitori ai istoriei» în condicile cronicale din Bucovina”.

„Când am gândit acest proiect - Lanțul generațiilor -, am încercat să adunăm istorici, sociologi, etnologi, filologi, filosofi într-un demers de reflecție comună. Programul nostru din aceste zile a arătat că există destule intersectări între domenii. Pentru că, de exemplu, dacă vorbești despre cântecele de cătănie, despre legendele de întemeiere a statelor medievale românești, începi să te apropii de etnologi. Sau, dacă vorbești despre emoție, despre recunoștință, despre datorie, intri într-o zonă de psihologie sau de sociologie. Deci, lucrurile nu sunt atât de fixiste. Din păcate, o spun cu regret, pentru că e destul de vizibil în rândul istoricilor, nu ne mai putem limita la o simplă lectură a documentului istoric. Așa cum spunea regretatul Alexandru Duțu, bun cunoscător al istoriei mentalităților, trebuie să ne întoarcem către «dimensiunea umană» a istoriei. Trebuie să înțelegem oamenii, pentru că oamenii sunt cei care au făcut istoria. Ne-a interesat, mai ales în ediția de anul acesta, să vedem ce este cu această oralitate, proces care se intersectează cu exercițiul memoriei și cu dimensiunea morală”, a explicat cercetătorul Nicolae Mihai, de la ICSU „C. S. Nicolă­escu-Plopşor” al Academiei Române din Craiova, organizator al colocviului.

Cultura orală - interferențe și roluri identificate în cercetări din varii domenii

Sesiunea de comunicări a fost deschisă de Ion Militaru, cercetător științific la ICSU „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, care a susținut o fermecătoare expunere pe tema oralității, pornind de la dialogurile lui Platon. Acesta a vorbit despre raporturile dintre oralitate și textul scris, subliniind rolul culturii de tip oral de la care a pornit evoluția fiecărei societăți. De asemenea, a atras atenția asupra conceptului de oralitate fragilă, identificabil încă din Grecia antică.

O consistentă argumentație în favoarea importanței și valorii artei sacre în lumea rurală a fost concentrată în comunicarea Luizei Barcan, de la Fundația „Habitat și artă în România”, cercetător care a pus pe harta patrimoniului național bisericile de lemn din Vâlcea și care a publicat numeroase articole pe această temă în „Ziarul Lumina”.

Una dintre intervențiile foarte interesante, legată de patrimoniul etnoistoric românesc, a fost cea a cercetătoarei Ela Cosma, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca. Într-un studiu amănunțit, cercetătoarea a creionat un fir roșu care leagă tradițiile și legendele despre Negru Vodă, personaj bine ancorat în cultura orală, dar greu de identificat în baza izvoarelor istorice clasice, în care aproape că nu există.

Despre importanța istoriei orale pentru Evul Mediu românesc a vorbit și Arcadie Bodale, inspector superior în cadrul Serviciului Județean al Arhivelor Naționale din Iași, atrăgând atenția asupra faptului că aceasta oferă informații pe care istoria mare nu le-a consemnat. „Puțini istorici au consemnat legendele istorice locale. Spre exemplu, legendele legate de Dragoș Vodă, care ne trimit la întemeierea statului moldovean. Perpetuarea acestor legende dovedește continuitatea în acel spațiu. Tradițiile și legendele locale sunt relevante, sunt interesante. E treaba istoriei să le verifice, să le pună în context”, a apreciat arhivistul Arcadie Bodale.

Bogdan Aleca, inspector superior în cadrul Serviciului Județean Vâlcea al Arhivelor Națio­nale, a susținut o inedită comunicare pe tema oralității în textele juridice din perioada Regulamentelor Organice, documente care descriu realitatea socială a epocii și arată relația dintre țăran și autoritate în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Filon generos în a reconstitui viața socială și starea unei clase sociale direct afectate de regimul comunist - cea a vechii boierimi - este și corespondența Ioanei Cantacuzino, prințesa cunoscută ca fiind prima femeie pilot de turism din România și fondatoarea celei dintâi școli românești de pilotaj. Despre această corespon­dență a vorbit Ionela Dinescu, consilier superior în cadrul Serviciului Județean Vâlcea al Arhivelor Naționale.

Și tematica interferenței oralității cu universul carceral a fost abordată în cadrul colocviului, în comunicările prezentate de Mircea Stănescu, consilier superior în cadrul Arhivelor Naționale ale României, București, care s-a concentrat asupra conflictului de valori în sistemul penitenciar din timpul regimului comunist și asupra exercițiilor de memorie pe care unii dintre urmașii deținuților reușesc să le facă, și de Alina Cosma, doctorand la Universitatea din Bucu­rești, care a vorbit despre poezia din detenție, text eminamente oral, esențial pentru ceea ce a însemnat rezistența în închisorile comuniste.

Gheorghe Negustor, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a adus în aten­ția celor prezenți la colocviu tema tradiției oralității în scrisorile sau în cântecele de cătănie ale soldaților români din armata austro-ungară, iar Bogdan Popa, cercetător la Institutul de Istorie „N. Iorga” din București, a vorbit despre discrepanțele dintre limbajul ofițerilor și soldaților în Primul Război Mondial.

O sinteză relevantă asupra importanței monumentelor eroilor din județul Dolj a prezentat cercetătorul Gabriel Croitoru, de la ICSU ­„C. S. Nicolăescu-Plopşor”, iar cercetătoarea Georgeta Ghinea, de la același institut, a evidențiat importanța memoriei culturale a cimitirului „Eternitatea” din Drăgășani-Vâlcea.

Sesiunea de comunicări s-a încheiat cu un captivant exercițiu de ego-istorie, realizat de autorul conceptului colocviului, cercetătorul Nicolae Mihai, de la ICSU „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, care a adăugat astfel, simbolic, încă o verigă în „lanțul generațiilor” - între cei care transmit și cei care moștenesc și încearcă să salveze bogăția și seva culturii orale.