Cum a luat fiinţă Crucea Roșie

Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie a apărut la iniţiativa lui Henry Dunant (1828-1910), un om de afaceri elveţian, după una dintre cele mai sângeroase lupte ale secolului 19, bătălia de la Solferino, din 1859, care a făcut 40.000 de victime şi la care Dunant a asistat. Impresionat de suferința de după bătălie, el a mobilizat persoane din zonele învecinate în ajutorul răniților, prin cuvintele „siamo tutti fratelli” (suntem cu toţii fraţi). Voluntarii au acordat ajutor şi îngrijire medicală, timp de trei zile, tuturor răniţilor, inamici sau compatrioţi, potrivit www.crucearosie.ro.

În 1862, Henry Dunant a publicat cartea „O amintire de la Solferino” prin care atrăgea atenţia lumii întregi asupra necesităţii de a se înfiinţa societăţi de ajutor şi de a avea un acord internaţional cu privire la asistarea răniţilor şi persoanelor care îi îngrijesc. Un an mai târziu, s-a întrunit o comisie care, în 1876, a devenit Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Tot atunci, 12 şefi de stat semnau prima Convenţie de la Geneva şi era adoptată emblema: o cruce roşie pe fundal alb (inversul steagului Elveţiei, cruce albă pe fond roşu), cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniţii şi de a asigura protecţia acestora pe câmpul de luptă. Henry Dunant a devenit, în 1901, primul laureat al premiului Nobel pentru pace.