Cum încep studenţii anul universitar
Cele mai multe universităţi au decis ca studenţii să fie prezenţi la facultate doar pentru aplicaţii, lucrări practice, laboratoare şi proiecte, în timp ce cursurile şi mare parte din seminarii vor fi susţinute on-line, potrivit anunţului preşedintelui Consiliului Naţional al Rectorilor, prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu (foto). Totuşi, susţine reprezentantul rectorilor, „problema deschiderii căminelor studenţeşti este extrem de acută”.
În învăţământul universitar lucrurile par mult mai simple decât în preuniversitar în ceea ce priveşte modul în care se vor desfăşura orele de curs. Cele mai multe universităţi au anunţat că studenţii vor fi prezenţi fizic, la facultate, doar pentru participarea la aplicaţii, laboratoare sau lucrări practice. Însă cursurile şi mare parte din seminarii se vor face exclusiv on-line, a spus preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu. „În învăţământul universitar există o serie de particularităţi care diferenţiază acest nivel de învăţământ de învăţământul preuniversitar. Prima ar fi aceea a existenţei autonomiei universitare. Cea de-a doua ar fi faptul că în învăţământul superior avem ore de curs şi de aplicaţii. Cele mai multe universităţi, din această perspectivă, au luat decizia - la momentul la care vorbim - de a derula exclusiv on-line partea de cursuri, de a derula în cea mai mare parte on-line partea de seminarii, iar aplicaţii, lucrări practice, laboratoare şi proiecte să se deruleze cu prezenţă fizică. Există şi alte universităţi, nu multe, care au luat deja decizia de a derula toată activitatea on-line. Este vorba mai ales de universităţile care nu au în planurile de învăţământ ore de laborator, lucrări practice sau proiect. Vorbim despre universităţi care şcolarizează îndeosebi în programele de studiu încadrate în domeniul socio-uman”, a afirmat marţi, 8 septembrie, preşedintele CNR, citat de Agerpres. Totuşi, potrivit acestuia, o mare problemă în contextul pandemiei cauzate de noul coronavirus este reprezentată de cazarea studenţilor, respectiv deschiderea căminelor studenţeşti.
Sorin Cîmpeanu a spus că unele universităţi, precum Agronomia din Capitală, au decis deja că vor caza doar studenţi care au testul COVID negativ. „În anul universitar trecut au fost cazaţi aproape 100.000 de studenţi în căminele centrelor universitare din ţară. În momentul de faţă, problema deschiderii căminelor studenţeşti este extrem, extrem de acută. În primul rând, va trebui să cazăm mai puţini studenţi, pentru a asigura regulile de distanţare. În al doilea rând, unele universităţi, precum este cea pe care o conduc - USAMV Bucureşti, au decis deja că vor caza doar studenţi care vin cu un test COVID negativ. Vor fi primiţi în campus, vor fi cazaţi doar în măsura în care testul COVID va fi negativ”, a susţinut Cîmpeanu. În ceea ce priveşte acoperirea costurilor de testare, rectorul USAMV a precizat că „este vorba despre sume foarte mari pentru o singură testare”, iar în cazul unor testări repetate nu vor exista resurse financiare nici din partea universităţilor, nici din partea studenţilor.
Reprezentantul CNR a subliniat că în universităţi există spaţii de învăţământ şi cercetare mult mai generoase decât în învăţământul preuniversitar, astfel că în universitar problema „este mai puţin acută decât în învăţământul preuniversitar”.
În zilele de 18 şi 19 septembrie va avea loc, la Braşov, o întâlnire a rectorilor, la care vor fi invitaţi toţi cei implicaţi în procesul de educaţie. Atunci vor fi decise cele mai potrivite măsuri care se pot lua astfel încât „anul universitar să se deschidă în condiţii de siguranţă cât mai ridicată a studenţilor, cadrelor didactice şi întregului personal din universităţile româneşti”.