Cum ne păstrăm sănătatea mintală

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, începem să uităm unde am pus unele lucruri sau, dacă suntem întrerupţi, nu ne mai aducem aminte ce voiam să spunem. Aceasta ne creează o stare de disconfort, de anxietate. Mulţi dintre noi se întreabă dacă acestea sunt semnele normale ale îmbătrânirii sau sunt semne ale unor boli grave, cum ar fi, de exemplu, demenţa Alzheimer sau alte forme de demenţă.

Specialiştii afirmă că există speranţe de păstrare a sănătăţii minţii, deoarece creierul uman are capacitatea de a face faţă multor factori nocivi din mediul înconjurător sau din interiorul organismului. Trebuie doar să înţelegem că există diferenţe între îmbunătăţirea pe termen scurt (de exemplu, efectele terapeutice în urma administrării unui tratament specific în boala Alzheimer - o boală în care s-au instalat modificări ireversibile) şi modificările pe termen lung (care apar în creier în cursul vieţii). Există mai multe metode de a reduce viteza de îmbătrânire a creierului, deşi nu se ştie încă dacă efectele favorabile vor fi pentru următorii câţiva ani sau pentru următoarele decenii din viaţa noastră. Una dintre metode este practicarea zilnică a exerciţiilor fizice (sub formă de gimnastică aerobică, plimbare timp de jumătate de oră în ritm vioi, grădinărit). Este o metodă ieftină şi foarte eficientă. Exerciţiile fizice zilnice au rolul de a creşte fluxul de sânge la nivel cerebral, ceea ce asigură o bună nutriţie a celulelor cerebrale şi formarea de noi conexiuni vasculare şi neuronale. Astfel, exerciţiile fizice zilnice au rolul de a îmbunătăţi capacitatea de atenţie şi capacitatea de memorare. O altă metodă de păstrare a sănătăţii creierului o constituie stimularea creierului prin învăţare. Procesele de învăţare stimulează formarea de noi conexiuni între neuroni şi, astfel, sunt încetinite procesele de îmbătrânire. În prezent, nu mai miră pe nimeni faptul că unele persoane trecute de o anumită vârstă încep să studieze (de exemplu, încep studiul unei limbi străine sau chiar studii universitare sau încep să înveţe, împreună cu nepoţii, poezii sau cântece, rugăciuni). Participarea la activităţi sociale prin care să fie stimulată capacitatea cognitivă s-a demonstrat a fi utilă pentru activitatea cerebrală (de exemplu, organizarea de diferite activităţi într-o comunitate, discuţii cu persoane pasionate de aceleaşi lucruri). Până în prezent nu s-a stabilit eficienţa unui anumit regim particular de studiu, dar sunt certe efectele benefice pe care le au învăţarea şi memorarea. Cercetările clinice au dovedit că unele suplimente alimentare, cum ar fi, de exemplu, Gingko biloba, pot îmbunătăţi performanţele cognitive şi reduce viteza de pierdere a memoriei. În prezent, sunt în studiu, pe grupuri mari de persoane, alte suplimente nutritive cu posibile efecte benefice asupra stării de sănătate a creierului. Controlul regulat al stării de sănătate şi respectarea tratamentului recomandat de medicii specialişti, în cazul în care suferim de o afecţiune cronică (de exemplu, hipertensiune arterială, diabet zaharat) sunt modalităţi de păstrare şi a sănătăţii cerebrale. Nu există o „pilulă magică“ prin care să se poată opri fenomenele de îmbătrânire a creierului, şi nu numai a creierului, dar noi putem contribui în foarte mare măsură la menţinerea stării noastre de sănătate.