Curmalul chinezesc prinde rădăcini în nisipurile de la Dăbuleni

Curmalul chinezesc, unul dintre cele peste 20 de soiuri de fructe exotice aclimatizate la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, a început în aceste zile să se coacă, iar cercetătorii de aici se întreabă dacă acesta ar putea fi pe viitor o soluţie pentru valorificarea solurilor nisipoase din România care se întind pe o suprafaţă de peste 300.000 ha.

În primăvara acestui an s-a înfiinţat la Dăbuleni o colecţie de curmal chinezesc formată din cinci soiuri, urmând ca această colecţie să se îmbogăţească pe viitor şi cu altele. „Având cerinţe reduse faţă de fertilitatea solului, suportând bine atât temperaturile ridicate din timpul verii, dar şi temperaturi de -30° C, curmalul chinezesc a fost luat în studiu de specialiştii Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare de la Dăbuleni. (...) Faptul că la sfârşit de septembrie fructele de curmal chinezesc s-au colorat în maroniu, semn că încep să se coacă, ne dă speranţe şi încredere”, au scris luni cercetătorii instituției pe pagina de Facebook a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri (SCDCPN) Dăbuleni.

Printre soiurile ameliorate în ultimii ani de către cercetătorii din Dăbuleni, care îşi desfăşoară activitatea pe circa 3.000 de hectare de nisip ca de plajă, se numără cartoful dulce, arahidele, kiwi, banana nordului, măslinul, kaki, lonicera, aronia.

Staţiunea din Dăbuleni activează în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” din București și a împlinit recent 60 de ani de activitate. „Avem cercetări în domeniul pomiculturii, viticulturii, legumiculturii, plantelor medicinale, culturilor de câmp şi în ceea ce priveşte ameliorarea solurilor nisipoase. (…) Urmărim diverse tehnologii specifice pentru această zonă pentru că nisipurile sunt total diferite de restul solurilor şi trebuie să stabilim tehnologiile recomandate. Pe de altă parte avem şi ameliorarea, adică unii dintre colegi lucrează la ameliorarea speciilor de pe nisipuri pentru a crea soiuri adaptate acestor condiţii de climă şi sol. La cultura de arahide avem trei soiuri, la cultura de pepeni avem trei soiuri, la cultura de fasoliţă avem 3-4 soiuri, avem soiuri de fasole de grădină, de mazăre, de ardei gras, ardei lung, praz, ridichi etc., avem cartoful dulce pe care l-am aclimatizat, la care am stabilit tehnologia de producere a răsadului, tehnologia de cultură în câmp şi tehnologia de păstrare a acestuia, care e total diferită de tehnologia cartofului obişnuit”, a spus directorul staţiunii, Aurelia Diaconu, potrivit Agerpres.

Zona Dăbuleniului s-a confruntat dintotdeauna cu seceta, cu vânturile, cu terenurile slab structurate, motiv pentru care cercetătorii au căutat soluţii pentru valorificarea solurilor nisipoase, astfel că de circa 5-6 ani au introdus cu succes cartoful dulce, ceea ce i-a încurajat să încerce şi alte soiuri exotice pentru România precum kiwi, curmalul chinezesc sau măslinul.