De ce tinerii se refugiază în lumi virtuale

La vârsta adolescenţei, tinerii sunt de multe ori mai apropiaţi de anturaj, decât de familie. Consumul unor substanţe interzise intervine şi pe fondul resimţirii unui gol interior. De multe ori, ei îşi regăsesc refugiul în lumi virtuale, "navighează pe internet, socializează pe internet sau cad în patima drogurilor. Unii sunt violenţi atunci când discută cu alţii pe internet. Acolo se exprimă liber. Au o doză de frustrare care naşte agresivitate prin modul în care se exprimă", spune doctorul Radu Andrei, şeful Clinicii de Drogodependenţă din cadrul Spitalului de Psihiatrie Socola. Părintele Iustin Neagu, preot de caritate al Bisericii "Schimbarea la Faţă" din incinta Spitalului Socola, crede că "alcoolul şi drogurile atacă cele trei puteri ale sufletului: în primul rând raţiunea, iar omul devine inconştient. Apoi, este slăbit sentimentul şi starea afectivă. Păcatul atacă şi a treia putere sufletească, şi anume voinţa. Întreg sufletul este slăbit, diluat".

La vârsta adolescenţei, tinerii sunt de multe ori mai apropiaţi de anturaj decât de familie. Consumul unor substanţe interzise intervine şi pe fondul resimţirii unui gol interior. "Acum, din păcate nu mai există o reţea de suport, cercuri ale copiilor cum erau mai demult, activităţi extraşcolare. Dacă întrebi un tânăr "Ce vrei să faci", el răspunde "Nu ştiu"", a observat doctorul Radu Andrei, şeful Clinicii de Drogodependenţă din cadrul Spitalului de Psihiatrie Socola, care susţine ideea că tinerii trebuie să fie implicaţi în cât mai multe activităţi: "Nu îşi pot canaliza eforturile. Pe de o parte, li se cere foarte mult din toate părţile, astfel că nu mai face nimic. Ei sunt dintr-o generaţie debusolată, realitatea asta nu le place. Aşa cum şi noi stăteam şi ascultam discursurile de partid şi nu credeam nimic din ele, ba mai şi râdeam pe ascuns, la fel, nici tinerii de azi nu cred nimic din ceea ce aud. Este o ruptură totală între ceea ce aud şi lumea lor". Astfel, ei îşi regăsesc refugiul în lumi virtuale, "navighează pe internet, socializează pe internet. Unii sunt violenţi, agresivi, atunci când discută cu alţii pe internet. Acolo se exprimă liber. Au o doză de frustrare care naşte agresivitate prin modul în care se exprimă. Pot juca jocuri unde pot deveni foarte agresivi, fac alianţe, se trădează, lucruri care nu au legătură cu viaţa reală. Când dau nasul cu problemele reale care sunt pentru ei dezamăgitoare, nu fac faţă frustrării", susţine Radu Andrei. Socotiţi cazuri grave, tinerii căzuţi în patima drogurilor au nevoie de consiliere psihologică, precum şi de susţinerea familiei. Părinţii trebuie "să discute cât mai mult cu copiii, să le câştige încrederea, să-i transforme în prieteni. Ei trebuie să accepte ideea că şi copiii lor au dreptul să îi critice, că ei nu sunt perfecţi doar pentru că sunt părinţi. Ideea "tu taci, că eu ştiu mai bine" nu se mai potriveşte pentru generaţia asta, părinţii trebuie să accepte ideea unor discuţii de la egal la egal, să încerce şi ei să se corecteze. Noi nu putem să corectăm nimic din ceea ce ei înşişi nu sunt în stare să corecteze în relaţiile pe care le au cu copiii. De calitatea relaţiilor depinde foarte mult calitatea copiilor. Ideea aceasta de familie închegată este foarte importantă, pentru că totul se dezbate în familie şi se dezbate cinstit, cu bune şi cu rele". Uneori, familia observă prea târziu faptul că tânărul se droghează La Centrul de dezintoxicare şi tratament pentru persoanele dependente sunt ocupate toate paturile. Cei mai mulţi sunt pacienţii dependenţi de alcool, dar printre aceştia sunt şi tineri care au încercat mirajul substanţelor "legale" sau ilegale. Tinerii care ajung la spital sunt aduşi, de cele mai multe ori, de către părinţii disperaţi. "Singuri nu vin, sunt aduşi de părinţi, ori asta îi plasează de la început într-o perspectivă proastă", a remarcat doctorul Radu Andrei, şeful Clinicii de Drogodependenţă din cadrul Spitalului de Psihiatrie Socola. Tinerii nu reuşesc, de cele mai multe ori, să scape de droguri singuri. "Ca să depună un efort, să renunţe la substanţe, trebuie un efort de voinţă foarte mare, iar dacă îl aduce cineva aici şi îi spune "lasă-te!", motivaţia lui este cvasi-absentă", a remarcat dr. Radu Andrei. De cele mai multe ori tinerii sunt neîncrezători, nu iau în serios sfaturile celor mai maturi. "Tânărul spune că "nu am făcut nimic, am fumat şi eu, n-am omorât pe nimeni, n-am dat în cap, ce au făcut şi alţii, am făcut şi eu. De ce mă ia de guler şi mă aduce aici? Eu nu am nici o problemă, mama, tata au o problemă!"" sunt cel mai des întâlnite replici ale celor ce ajung la dezintoxicare. "Astfel, şansele ca eu să obţin un rezultat sunt foarte mici. Îmi vine foarte greu să le spun părinţilor "nu vă aşteptaţi la rezultate". Efortul e al lui, e ca urcatul pe munte. Îl mai tragi, îl mai împingi, dar dacă el nu depune un efort, nimeni nu-l ia în spate să îl ducă pe partea cealaltă", a spus doctorul Radu Andrei. Părinţii ar trebui să fie atenţi mereu la comportamentul copilului, însă unele semne ar trebui să îi alerteze, precum "schimbările de comportament, schimbările de anturaj, eşecurile şcolare, abandonul şcolar, dezinteresul faţă de şcoală, izolarea, faptul că este mai abătut, mai trist sau este schimbat", a spus dr. Radu Andrei care a observat că de multe ori părinţii nu mai observă aceste schimbări. Ei observă târziu, iar atunci prima lor reacţie este să meargă la doctor, ca şi cum doctorul poate rezolva imediat problema. Însă problema are de cele mai multe ori surse multiple, de cele mai multe ori din familie. "Îmi vine greu să spun: Doamnă, dar acum aţi aflat? Care erau relaţiile? "Eu eram plecată la serviciu să-i aduc de toate". Dar el conştientizează faptul că dumneavoastră faceţi un efort? L-aţi responsabilizat cu anumite treburi, în limitele pe care poate să le facă, la vârsta lui. Staţi de vorbă cu el?".