De la sumerieni la drone
Ar fi trebuit să se termine totul în 18 decembrie 2011, când ultima unitate combatantă a forțelor militare ale SUA a fost retrasă din Irak. Ar fi trebuit să se lase liniştea, după trei războaie (cu Iranul, invazia Kuweitului și riposta occidentală, respectiv invadarea Irakului de către americani și aliații lor), cu un total estimat la 1.215.000 de morți, după căderea dictaturii și instaurarea democrației, după 7 ani și jumătate de prezență militară străină. Dar n-a fost aşa.
Au urmat instabilitate politică, sporirea infracționalității, violență, proteste. Tulburări civile grave au zguduit țara în iulie 2018, începând cu Bagdad și Najaf, extinzându-se în alte provincii, până la sfârșitul lunii septembrie 2019, când mitingurile împotriva corupției, șomajului și eșecurilor serviciului public au devenit violente. Manifestanții acuzau 16 ani de corupție, șomaj și servicii publice ineficiente, ajungând la apeluri de a răsturna administrația. Guvernul irakian a reacționat uneori dur.
La 3 ianuarie 2020, pe fondul tensiunilor crescânde dintre Statele Unite și Iran și în contextul luptei împotriva terorismului, americanii au lansat o lovitură cu dronă asupra unui convoi care călătorea în apropiere de Aeroportul Internațional Bagdad, ucigându-i pe Qasem Soleimani, general-maior iranian din Corpul Gărzii Revoluției Islamice, a doua cea mai puternică persoană din Iran, pe Abu Mahdi al-Muhandis, comandantul adjunct al Forțelor de mobilizare populară din Irak, patru ofițeri superiori iranieni și patru ofițeri irakieni.
În noiembrie 2021, premierul Mustafa al-Kadhimi a supraviețuit unei tentative de asasinat. La sfârșitul aceleiași luni, blocul politic condus de liderul șiit Muqtada al-Sadr a fost confirmat câștigătorul alegerilor parlamentare din octombrie. Poate că liniștea se va înstăpâni măcar de-acum încolo în țara pe care mulți o consideră „Leagănul civilizației”, deoarece a fost casa celei mai vechi civilizații cunoscute, cea sumeriană. Ar fi timpul.