Deficitul bugetar va presa încă doi ani economia românească

▲ Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, susţine că, până la sfârşitul acestui deceniu, românia nu va scăpa de deficitul bugetar ▲ Mai mult, Vosganian a spus că peste 0,5% din deficitul bugetar este o consecinţă a „atitudinii morale pe care a ales să o asume guvernul român, cu privire la repararea abuzurilor comise în timpul regimului comunist“ ▲

Ministrul român de finanţe a afirmat că, în ultima perioadă, guvernul a alocat 100 de milioane de euro despăgubiri pentru persoanele care au avut proprietăţi în Cadrilater, a asigurat 220 de milioane de euro din emisiuni de titluri de stat pentru persoanele care au depus bani înainte de 1989 pentru achiziţionarea unor autoturisme Dacia, 100 de milioane de euro pentru persoane care au avut proprietăţi în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţei, a acordat primele despăgubiri cash pentru persoanele care au devenit acţionare la fondul Proprietatea şi alte 20 de milioane de euro pentru persoanele care au optat pentru acţiuni la Transelectrica. Vosganian a spus că toate aceste cheltuieli se includ, potrivit reglementărilor europene, în deficitul bugetar, ceea ce a făcut ca, practic, deficitul României să fie cu peste jumătate de miliard de euro mai mare în 2007. Alocările din PIB către bugetele locale au crescut de trei ori din 2004 Vosganian a insistat că deficitul bugetar mare nu este rezultatul unei slăbiciuni a politicii fiscale, ci este o rezultantă a obiectivelor strategice ale societăţii româneşti. El a dat ca exemplu situaţia din administraţia locală, precizând că alocările din PIB pentru administraţia locală au crescut de aproape trei ori din 2004. „În 2004, administraţia locală a primit aproape 16 miliarde de lei, în 2008 primeşte peste 40 de miliarde de lei“, a spus Vosganian. În schimb, într-un raport dat publicităţii marţi de miniştrii europeni de finanţe, aceştia şi-au exprimat opinia că există un risc serios ca limita de deficit bugetar de 3% din Produsul Intern Brut să fie încălcată în viitorul apropiat şi că, în plus, proiectul bugetar prezentat recent de guvernul României nu ajută la soluţionarea dezechilibrelor macroeconomice. „Economia românească dă semne clare de supraîncălzire, cu o creştere a deficitul de cont curent. Deficitul de mână de lucru calificată şi creşterea puternică a salariilor afectează competitivitatea. Creşterea rapidă a gradului de îndatorare a gospodăriilor este un alt semn al supraîncălzirii“, apreciază miniştrii europeni de finanţe, care au recomandat României să limiteze presiunile inflaţioniste şi să adopte o politică salarială adecvată. Guvernul speră să menţină deficitul la 2% Autorităţile de la Bucureşti s-au angajat ca eventuale venituri suplimentare la unele domenii să nu fie utilizate decât pentru reducerea deficitului bugetar. „Ne-am manifestat speranţa că toate aceste măsuri, pe care am început deja să le luăm şi pe care le vom termina până începutul lunii martie, vor înlătura orice pericol privind iniţierea preventivă a procedurii de deficit excesiv pentru România. Dacă vom lua toate aceste măsuri, eu nu văd absolut nici un motiv ca la nivelul Comisiei să se iniţieze vreo astfel de procedură pentru că, în limita unui deficit bugetar angajat în jur de 2%, nimeni nu poate să obiecteze României că nu are o politică fiscală prudentă“, a insistat Varujan Vosganian. 6% pentru sănătate, 1% pentru cercetare Ministrul Finanţelor a avertizat că nimeni nu trebuie să se aştepte ca România să aibă excedent bugetar precum Finlanda sau Suedia sau deficit de 0,1-0,2%, pentru că ţara noastră are de recuperat decalaje. Vosganian a explicat că, în ultimii patru ani, în România au crescut alocările ca procent din PIB pentru educaţie, de la 3,4 la 6%, pentru sănătate, de la 3 la 4,5%, pentru agricultură, de la 1 la 3%, iar pentru cercetare de la 0,1% la 0,8%. Oficialul român a menţionat că şi pentru perioada următoare guvernul şi-a fixat câteva obiective: alocările pentru sănătate trebuie să atingă 6% din PIB în perspectiva anului 2010, iar pentru cercetare - angajament asumat prin strategia de la Lisabona - trebuie să se ajungă la 1%.