Delta Dunării, un muzeu viu al biodiversităţii
În anul 1990, Delta Dunării (inclusiv componente adiacente), cu o suprafaţă totală de circa 580.000 hectare, a fost declarată de Guvernul României rezervaţie a biosferei, fiind unica deltă cu acest statut.
La 25 de ani de la înfiinţare, administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD) speră să atragă circa 300 de milioane de euro pentru proiecte de dezvoltare a zonei şi să îmbunătăţească relaţia de colaborare cu comunităţile din Deltă. „Aşteptăm Strategia Băncii Mondiale pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Sunt sume ameţitoare (1,1 miliarde de euro, n.red.) şi trebuie să ne pregătim să le atragem. Din calculele noastre, rezervaţia poate accesa până la 300 de milioane de euro, restul fiind pentru infrastructura adiacentă zonei”, a declarat zilele trecute guvernatorul rezervaţiei, Lucian Simion, citat de Agerpres.
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al păsărilor de apă şi cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri de pe planetă, fiind considerată un adevărat muzeu viu al biodiversităţii datorită celor 30 de tipuri de ecosisteme prezente.
Potrivit site-ului rezervaţiei, ddbra.ro, unul din motivele pentru care Delta Dunării a devenit rezervaţie a biosferei este acela că, în comparaţie cu alte delte ale Europei şi chiar ale Terrei, a păstrat o biodiversitate ridicată, prin aceasta înțelegându-se un număr mare de specii dintr-o mare diversitate de ecosisteme. Mozaicul de habitate dezvoltate în RBDD este cel mai variat din România şi găzduieşte o mare varietate de comunităţi de plante şi animale al căror număr a fost apreciat la 5.429 de tipuri care trăiesc în 30 tipuri de ecosisteme.
Delta Dunării conţine mai mult de 360 de specii de păsări şi 45 de specii de peşte de apă dulce în numeroasele sale lacuri şi bălţi. Acesta este locul unde milioane de păsări migratoare din diferite colţuri ale Pământului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterană) vin să cuibărească. Speciile majore de peşti în cadrul Deltei Dunării sunt ştiuca şi somnul.
Prima zonă din Delta Dunării care a fost declarată protejată este Pădurea Letea, în 1938, după al Doilea Război Mondial suprafaţa ariilor naturale protejate în Rezervaţie crescând la circa 40.000 de hectare. În anul 1990, Delta Dunării (cu componente adiacente), în suprafaţă totală de circa 580.000 de hectare, a fost declarată de Guvernul României rezervaţie a biosferei.
Tot în anul 1990, Delta Dunării a fost inclusă în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor Biosferei în cadrul programului „Omul şi Biosfera” lansat de UNESCO, un an mai târziu delta devenind primul sit RAMSAR din România. Convenţia Ramsar este un tratat interguvernamental (sub egida UNESCO), la care România a aderat în 1991, de protejare a zonelor umede ca habitat al păsărilor acvatice, la nivel internaţional. Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial UNESCO în 1992.
În anul 2000, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a primit Diploma europeană pentru arii protejate, un premiu de prestigiu internaţional acordat din anul 1965 de către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, diplomă care a fost înnoită în anii 2005 şi 2010.
Data de 1 septembrie a fost declarată Ziua Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării pentru a marca data la care a intrat în vigoare HG nr. 983/1990 privind înfiinţarea RBDD şi a administraţiei rezervaţiei, instituţie care asigură conservarea patrimoniului natural şi dezvoltarea durabilă a regiunii.