Despre importanţa fibrelor în alimentaţie

Fibrele alimentare, alături de vitamine, proteine, glucide, lipide, săruri minerale şi apă, joacă un rol important în buna funcţionare a organismului.

Fibrele alimentare sunt prezente în fructe, legume şi alte vegetale, atingând un procent mai ridicat în tărâţa de grâu şi în pâinea integrală. Făina albă de grâu, de calitate superioară, conţine de zece ori mai puţine fibre alimentare. Boabele de grâu sunt bogate în fibre alimentare. Acestea conţin trei straturi distincte: - învelişul extern sau tărâţele; - miezul - format din amidon; - germenele, unde sunt concentrate vitamine şi minerale. Nevoile zilnice de fibre sunt de 6 g pe zi. Aşa că adaosul a 200 g de tărâţe de grâu la raţia alimentară zilnică determină reglarea tranzitului intestinal după 3-4 zile. Pentru ca alimentele bogate în fibre alimentare să aibă efect este necesară respectarea câtorva reguli: - eliminarea din alimentaţie a pâinii albe, a pastelor făinoase, a biscuiţilor, orezului; - reducerea consumului de zaharuri rafinate; - consumul de lichide în cantitate suficientă. Fibrele alimentare au următoarele proprietăţi: - reţin apa; - influenţează activitatea bacteriană, cu acţiune asupra metaboliţilor bacterieni endogeni şi exogeni; - consumul raţional de fibre alimentare ajută la reglarea trazitului intestinal. Adaosul zilnic de 18-100 g de tărâţe de grâu în alimentaţie determină o scădere importantă a trigliceridelor serice şi a calciului plasmatic. Consumul în exces de hidrocarburi rafinate, alături de consumul de grăsimi şi proteine animale, contribuie la declanşarea unei patologii nutriţionale încă din perioada copilăriei: constipaţie, obezitate, ateromatoză. În cazul folosirii zilnice a unui supliment de tărâţe de grâu, administrat sub diferite forme, se obţin rezultate în caz de: - constipaţie cronică funcţională (înlocuieşte cu succes laxativele medicamentoase); - diverticuloză colică necomplicată; - colopatii funcţionale, cu sau fără tulburări de tranzit. Îmbogăţirea regimurilor cu fibre alimentare trebuie făcută treptat, pentru evitarea unor tulburări digestive: dispepsie, balonare, flatulenţă. Fibrele alimentare pot fi folosite de mai multe ori pe zi, dar trebuie să existe o perioadă de adaptare a indivizilor la preparatele ce conţin aceste fibre, care variază între una şi patru săptămâni. La creşterea eficienţei tratamentului cu fibre alimentare contribuie şi exerciţiile fizice, cantitatea suficientă de lichide consumate, respectarea cu regularitate a orelor de masă.