„Destinaţia“ Sfintei Taine a Maslului - o abatere liturgică în urmă cu 130 de ani

Arhiereu cu o solidă cultură teologică, grijuliu faţă de corecta slujire liturgică în eparhia sa, Melchisedec Ştefănescu, în perioada păstoririi la Episcopia Romanului (1879-1892), se confrunta uneori cu "ciudăţenii" liturgice practicate - de cele mai multe ori din ignoranţă - de către unii preoţi. Cum afla de unele abateri de la rânduiala Bisericii, lua îndată măsuri de stopare şi de îndreptare a lucrurilor.

Aşa s-a întâmplat, la aproape doi ani de la instalarea sa în tronul vechii Eparhii a Romanului, când i s-a adus la cunoştinţă ("s-a primit şciinţă la această Episcopie") că unii preoţi săvârşeau Taina Sfântului Maslu pentru… vite! Convins că preoţii respectivi "nu au idee despre destinaţia acestei Taine", episcopul Melchisedec trimite din cancelaria eparhiei, în octombrie 1880, o scrisoare tuturor protoieriilor din subordinea sa, prin care cere protoiereilor ca Sfânta Taină "a Eleosânţirei (Maslu) să o sevărşească numai la oameni şi numai când vor fi bolnavi; iară la casuri de epizootie să facă sânţirea apei şi să cetească rugăciunele din Molitvelnic însemnate anume pentru aceste casuri". Circulara episcopală, al cărei conţinut îl redăm în continuare, am găsit-o în arhiva Protopopiatului Tecuci (Fond Dosare generale, Caseta 30, dosar nr. 2/1880, f. 942r.), care la acea vreme se afla în jurisdicţia Eparhiei Romanului (astăzi face parte din Arhiepiscopia Dunării de Jos). Protopop la Tecuci era atunci cunoscutul patriot şi militant unionist, preotul Gheorghe Dimitriu Hogaş (tatăl scriitorului Calistrat Hogaş), slujitor la Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din oraş, care s-a aflat la cârma protopopiatului tecucean vreme de 35 de ani (1849-1884). Acesta, cu adresa nr. 429 din 25 octombrie 1880 (Ibidem, f. 942v), va transmite întocmai conţinutul depeşei eparhiale preoţilor din judeţ. Se păstrează, în acelaşi fond arhivistic (Ibidem, f. 966v), semnăturile preoţilor din Plasa Nicoreşti, prin care luau cunoştinţă, spre conformare, de îndemnul ierarhului. Redăm în cele ce urmează scrisoarea (foto-facsimil) trimisă de Episcopul Melchisedec Ştefănescu protoiereului de Tecuci, din anul 1880, luna octombrie, ziua 13. Prea Cucernice Părinte, S-a primit sciinţă la această Episcopie că unii din preoţi, în timpul epizootiei (boşaţlei de vite) sevărsescu Eleosânţirea (Maslu) la animale. Aceasta este o dovadă că acei preoţi nu au idee despre destinaţia acestei Taine. Taina Eleosânţirei este bazată pe învăţătura Sf. Apostol Iacov, carele zice: "De este cineva bolnav să cheme preoţii Bisericei ca să se roage pentru el, ungându-l cu eleu… (untdelemn, n.ns.) (Iacov V, 14-16)"; prin urmare trebu(i)e a se săvârşi numai la oameni, şi numai când vor fi bolnavi, şi nicidecum când sunt sănătoşi. La casuri de boli a animalilor Biserica are rugăciuni deosebite; acelea trebu(i)e să se cetească la nevo(i)e. Scriem, deci, Prea Cucerniciei Voastre a face cunoscut tuturor preoţilor din acel judeciu ca Taina Eleosânţirei (Maslu) să o sevărşească numai la oameni şi numai când vor fi bolnavi; iară la casuri de epizootie să facă sânţirea apei şi să cetească rugăciunele din Molitvelnic însemnate anume pentru aceste casuri. Episcopu, Melchisedec Director, V(asile) Mandinescu Prea Cucerniciei Sale, Protoiereului judeţului Tecuciu