Două noi instanţe superioare în cadrul Bisericii Ortodoxe Române
Ieri, 20 septembrie, la Palatul Patriarhiei a avut loc şedinţa de constituire a Consistoriului Superior Bisericesc şi a Consistoriului Superior Bisericesc Monahal. Cele două instanţe au apărut ca răspuns la unele necesităţi de organizare cu privire la aplicarea prevederilor statutare şi regulamentare referitoare la disciplina clerului de mir şi monahal în teritoriu. În organizarea Bisericii Ortodoxe Române a mai existat o astfel de instituţie, numită Consistoriul Central Bisericesc. "Din punct de vedere statutar, Consistoriul Superior Bisericesc şi Consistoriul Superior Bisericesc Monahal vor primi spre reexaminare, pe cale de recurs, hotărârile împotriva cărora clericii sancţionaţi îşi exprimă nedumerirea şi dezacordul faţă de instanţa de apel. Pe lângă apariţia Consistoriului Superior Bisericesc, ca instanţă, mai vorbim şi de apariţia dreptului de apel pentru clericii care sunt caterisiţi de o instanţă eparhială. Pentru un cleric sancţionat cu pedeapsa caterisirii de către o instanţă eparhială, există calea apelului la Sinodul Mitropolitan, la Consistoriul Mitropolitan şi apoi, pe cale de recurs, la Consistoriul Superior Bisericesc. Pentru clericii depuşi din treapta preoţiei există doar calea de recurs de la nivelul eparhial care l-a sancţionat până la Consistoriul Mitropolitan, care este şi ultima instanţă care poate fi apelată în cazul în care se exprimă o nemulţumire privitoare la decizia luată", ne-a declarat părintele Alexandru Moţoc, inspector general bisericesc în cadrul Corpului de inspecţie bisericească (disciplină şi învăţământ) a Cancelariei Sfântului Sinod.
La aceste instanţe superioare vor ajunge doar problemele mai complicate, asupra cărora fiecare dintre cele două instanţe, eparhială şi mitropolitană, a avut anumite rezerve în a se pronunţa. Şedinţa de constituire a celor două instanţe a fost prezidată de părintele inspector Alexandru Moţoc. Membrii Consistoriului Superior Bisericesc pentru clericii de mir şi pentru cei din rândul monahilor sunt desemnaţi de Sinoadele Mitropolitane, câte un titular şi un supleant, din fiecare mitropolie din interiorul ţării, adică şase reprezentanţi titulari şi şase supleanţi pentru fiecare din cele două instanţe.