Duplex cultural Iaşi - Braşov

Concertul orchestrei filarmonice din Braşov a pecetluit un nou moment de colaborare culturală dintre două centre artistice importante ale ţării: Braşov şi Iaşi - locul unde îşi desfăşoară activitatea cel care a fost solistul serii simfonice de 25 octombrie, cornistul Petre Gâscă. Biserica romano-catolică a găzduit acest concert într-un cadru religios care se datorează mediului profund spiritualizat şi acusticii deosebite a bazilicii. Dirijorul Cristian Oroşanu a girat, cu precizie şi eleganţă, calitatea instrumentală a acestui eveniment care aureolează sfârşitul fiecărei săptămâni la Braşov. Programul a inclus şi audiţia unei lucrări foarte rar interpretate la nivel scenic, Uvertura la opera „Scara de mătase“ de Gioachino Rossini - care s-a distins prin vivacitatea sonorităţii efemere şi farmecul gestului evaziv, ambele caracteristice muzicii marelui compozitor italian. Primul concert pentru corn şi orchestră de Richard Strauss reprezintă de asemenea o capodoperă a genului, fiind rodul unei activităţii instrumentale de excepţie a tatălui lui R. Strauss, unul dintre cei mai importanţi interpreţi la corn ai timpului; măiestria scriiturii solistice şi relaţionarea ei specifică în contextul ansamblului simfonic au adus acest opus în postura concertistică adeseori, iar de această dată, la Braşov, în interpretarea lui Petre Gâscă, instrumentistul de excepţie care îşi desfăşoară şi activitatea de doctorand în acelaşi domeniu al repertoriului specific cornului.

Cea de-a cincea simfonie de Franz Schubert marchează graniţa stilistică dintre romantismul timpuriu (excelând în articularea unui profil melodic inconfundabil) şi clasicismul care conferă reperele unei creaţii perene. Darul său melodic intersectează configuraţia dramatică pe care o dobândesc toate lucrările sale, mai cu seamă cele simfonice - fenomen ce are ca rezultantă capodopere în rândul cărora regăsim şi simfonia a cincea în Si bemol major (compusă în anul 1816). Fără să aibă ecourile simfoniei precedente, intitulată „Tragica“, şi fără a avea destinul ultimei sale simfonii, a noua, al cărei manuscris a fost descoperit de către Schumann după moartea confratelui său, cea de-a cincea simfonie schubertiană reprezintă viziunea senină asupra unei existenţe care a fost curmată la o vârstă la care, fiecare dintre noi îşi întocmeşte planuri de viitor... Concertul Filarmonicii braşovene, aflată în cadrul stagiunii aniversare ce poartă numărul 130, constituie astfel o mărturie despre puterea artei autentice de a converti singurătatea în plenitudine, de a transfigura suferinţa în muzică... o invitaţie la o fericire necondiţionată.