Ecourile proiectului „Comori ale spiritualității românești”

Un articol de: Maria Miron - 31 Octombrie 2018

Finalizarea primei ediții a proiectului Comori ale spiritualității românești” a lăsat impresii care sunt încă vii în inimile partici­panților, tineri de la colegii civile, militare și seminarii teologice din întreaga țară, care, în spiritul Unirii, s-au adunat, în preajma zilei de 1 Decembrie 2017, la Alba Iulia, unde a avut loc lansa­rea acestui parteneriat, inițiat de Colegiul Național „Mihai Viteazul” din București. Organizatorii și-au propus să trezească în conș­tiința tinerei generații atașamentul față de patrie și tăria morală necesară pentru a o determina să lupte pentru propă­șirea neamului românesc. Partener al proiectului, Patriarhia Română a susți­nut permanent eforturile organiza­torilor, ajutân­du-i în realizarea demer­­surilor. Proiectul a culminat cu premie-­ rea tuturor elevilor implicați, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în ziua de 21 septem­brie 2018, la Palatul Patriarhiei din București. Cum au resimțit elevii și profesorii participanți aceste activități? În ce măsură inițiatorii și or­ga­­nizatorii proiectului și-au atins obiectivul? În cele ce urmează, vă pre­zentăm câteva impresii ale parti­cipanților la acest proiect de succes.

Acest proiect minunat mi-a oferit prilejul să simt românește, să cunosc oameni noi și să aflu o mulțime de lucruri interesante despre țara mea. Ușile s-au deschis spre locuri neașteptate, captivante. Abia aștept următoarea ediție a proiectului!”

(Paul Șoptirean, Colegiul Național ,,Emanuil Gojdu”, Oradea)

Cum să-ți iubești țara dacă nu o cunoști? Cum să-i faci pe elevi să descopere România dodoloață și să poată rosti din adâncul sufletelor: Pământul acesta, Iisuse Hristoase,/ E raiul în care ne-a vrut Dumnezeu?Din această perspectivă, proiectul de parteneriat Comori ale spiritualității românești este o inițiativă demnă de toată admirația, un model pentru toți dascălii din școlile românești. Întâlnirea de la Alba Iulia a testat calitățile artistice ale participanților în diverse ateliere tematice: literatură, pictură, mass-media, muzică și dramatizare, la final culegându-se roadele concretizate în premii. Și pentru că în Cetatea Marii Uniri s-au strâns tineri din toată țara, ne-am dat mâinile să-ntindem hora mare și ne-am rugat din suflet Doamne, ocrotește-i pe români! Cât despre ziua de 1 Decembrie, a fost prilej de bucurie, de rememorare a istoriei naționale, de descoperire a sentimentului apartenenței la neamul românesc și de mândrie națională.”

(Prof. Teodora Dăncilă, Colegiul Național Militar ,,Mihai Viteazul”, Alba Iulia)

La Alba Iulia ne-am bucurat, am cântat, am jucat teatru, am întins hora mare, adică am trăit și am simțit românește până în adâncul ființei noastre, plini de bucurie că suntem părtași la sărbătorirea Marii Uniri, chiar în locul unde aceasta s-a săvârșit. Apoi, a urmat o nouă experiență de neuitat, în Apuseni. Pe trasee anevoioase am străbătut locuri neștiute ca niște adevărați exploratori. La București, încheierea proiectului a prilejuit întâlnirea cu oameni luminați și vizitarea unor locuri semnificative pentru cultura României. Pe parcursul proiectului am trăit imensa bucurie de a întâlni tineri din diferite zone, dar care sunt fii ai aceluiași neam. Am descoperit împreună frumusețile țării, am legat prietenii, am rămas cu amintiri frumoase! Acum, în An Centenar, am readus unirea mai aproape de tineri, bucurându-ne de comoara pentru care au murit atâția eroi, România unită.”

(Diana Ciupeiu, Colegiul Național ,,Emil Racoviță”, Cluj-Napoca)

Locurile vizitate în Munții Apuseni au fostuimitor de frumoase, în ciuda dificultății traseelor care presupuneau urcușuri, cățărări și coborâșuri dure, ca antrenamentele pentru trupele speciale. Frumusețea este însă un premiu pe care trebuie să-l meriți, uneori chiar să suferi pentru el. Anturajul a fost fermecător și tonic și s-a văzut asta în improvizațiile de spectacol, spontane, inteligente și expresive, pregătite de echipaje în după-amiezile ploioase. Organizarea taberei mi-a amintit de timpul petrecut în armată, fermecător și antrenant. În fond, n-ai nevoie de lux pentru a fi fericit.”

(Prof. Valeriu Pantilimon, Colegiul Național ,,Mihai Viteazul”, București)

Mi s-a întâmplat să fiu implicată într-un proiect cu adevărat excepțional, un proiect de anvergură națională, extrem de ambițios, care a presupus o muncă titanică, spirit de echipă, capacitate de mobilizare pentru a pune în aplicare activități complexe, variate, benefice formării, în rândul tinerilor liceeni, a unor valori umane sănătoase, precum unitatea și colaborarea. Am participat la toate cele trei etape ale proiectului. Fiecare etapă a solicitat altfel grupurile de elevi și profesori. Alba Iulia a fost cetatea Marii Uniri, marcată de istorie și patriotism autentic. În Munții Apuseni, tinerii au simțit la cote maxime minunile naturii. Drumețiile au dezvăluit ce comori latente de perseverență și curaj are fiecare, iar activitățile ecologice au fost cea mai bună lecție de civism.”

(Prof. Monica Dună, Colegiul Național ,,Sfântul Sava”, București)

Am trăit la cote maxime momentele din sala de festivități a Colegiului Național Mihai Viteazul, având mari emoții când a trebuit să-mi prezint lucrarea la simpozionul de comunicări. A fost o experiență care m-a ajutat să-mi înving teama de a vorbi în public, specifică oricărui boboc. N-am să uit niciodată ce tensiune plutea în sală înainte de premiere. M-au impresionat mai ales elevii de la liceele militare, toți îmbrăcați în alb și susținându-și colegii cu ovații puternice.”

(Diana Maxim, Colegiul Național ,,Sfântul Sava”, București)

Deși am o vastă experiență în privința derulării unor proiecte de anvergură, trebuie să recunosc că mă voi raporta întotdeauna, ca activități extracurriculare de succes, la Comori ale spiritualității româneşti, care nu este un proiect, ci un fenomen educativ la scară națională, reunind aproape miraculos profesori de calitate și elevi implicați, care au fost angrenați în activități atractive pentru a descoperi valori autentice ale țării noastre. Și au descoperit, Dumnezeule mare!... Retrăiesc cu bucurie clipele primei întâlniri de la Alba Iulia, cu emoția provocată de minunatele cântece interpretate de corul teologic de la Mănăstirea Neamț ori de descoperirile făcute în vizitele la Casa memorială din Lancrăm, la Biblioteca Batthyaneum sau în Cetatea Alba Carolina. Clipe minunate am trăit și în expediția din Padiș, când am vizitat avenele din Lumea pierdută, Cetățile Ponorului, Cetatea Rădesei, Ghețarul Vârtop, iar cei mai vrednici s-au aventurat până la Ghețarul Scărișoara. Am avut ocazia să ne autodepășim și să socializăm pe parcursul întregii săptămâni. A treia etapă, cea de la București, m-a îngenuncheat prin farmecul ei. Cuvintele nu pot descrie bucuria simțită și în aceste zile.”

(Prof. Florica Crețiu, Colegiul Național ,,Emanuil Gojdu”, Oradea)

Am fost foarte impresionată de atitudinea dezinvoltă a maestrului Dan Puric. O întâlnire nonconformistă cu un om inteligent, cu dragoste de țară, un părinte și un atent observator al tânărului de azi, un actor care a transformat o conferință într-un spectacol: când plin de sensibilitate, când plin de vervă și umor.”

(Raluca Georgescu, Colegiul Național ,,Sfântul Sava”, București)

De unde să încep? Cum să cuprind atâtea trăiri interioare și atâtea imagini care m-au frapat pe parcursul proiectului? Atmosfera a fost incredibilă! Am legat prietenii cu oameni din toate părțile țării, am văzut peisaje și monumente naturale care mi-au tăiat răsuflarea. Am râs cu lacrimi, am învățat să vorbesc cu accent moldovenesc sau ardelenesc și am strâns amintiri care-mi vor rămâne în minte toată viața. N-o să uit niciodată balul din final, bucuria spiritelor tinere și legăturile formate între copii care locuiesc la sute de kilometri depărtare. Incan­descență și energie, muzică, dans și jocuri cu probe amuzante. N-o să uit nici întâlnirea cu Dan Puric, sala plină de copii veniți din toate colțurile țării, toți numai ochi și urechi, ascultând un adevărat patriot vorbind despre România, despre trecut, prezent și viitor. N-o să uit nici vizita la Palatul Patriarhiei și drumul, ca o scară către rai, până la clădirea impunătoare de pe Dealul Mitropoliei. Dar, mai ales, n-o să-l uit pe Preafericitul Părinte Patriarh Daniel și aura de seninătate, de blândețe și de înțelepciune care îl înconjura. N-o să uit nimic. N-o să uit ce am văzut, n-o să uit ce am trăit, dar, mai ales, n-o să uit ceea ce am simțit.”

(Maria Victoria Neagu, Colegiul Național ,,Matei Basarab”, Bucureşti)

A fost o experiență de neuitat, care îmi va rămâne pentru totdeauna în suflet. Am cunoscut oameni minunați, mintea mi-a fost asaltată de o mulțime de idei noi, iar sufletul mi-a vibrat de patriotism. Consider că am fost cu adevărat norocoasă să văd România așa cum nu o știam, o țară cu locuri imposibil de descris prin cuvinte, cu o cultură și o istorie care merită să fie descoperite, cu o spiritualitate și tradiții care trebuie păstrate. Proiectul a fost un adevărat maraton de cunoaştere şi de împlinire spirituală. Am trăit o experienţă unică, menită să schimbe radical concepţia tinerei generații. Poate că nu suntem la fel de buni ca generaţiile trecute, dar suntem deschişi către cunoaştere și am simțit că nu putem rămâne indiferenţi când spiritualitatea și cultura românească se sting în spațiul valorilor universale. Scurta vizită la Palatul Patriarhiei ne-a introdus în universul credinţei, graţie Preafericitului Părinte Patriarh, care ne-a făcut să înţelegem că doar prin muncă şi voinţă putem deveni mici lumini în această lume plină de tenebre. Ascultându-l, am avut sentimentul de trăire înălțătoare. Această întâlnire din finalul proiectului ne-a deschis calea către un alt gen de cunoaştere, oferindu-ne şansa de a descoperi că, dacă cerul pare gol, este pentru că oamenii nu mai au capacitatea de a-i vedea plinul. De aceea, orice drum aş urma în viaţă, mi-am făcut promisiunea că întotdeauna voi ţine ochii deschişi.”

(Denisa Andrada Gheorghe, Colegiul Național ,,Matei Basarab”, Bucureşti)