Educație creștină și respect pentru valorile strămoşilor
La câteva sute de metri după intersecţia de lângă staţia de metrou Eroii Revoluţiei, pe şoseaua Giurgiului, se înalţă o frumoasă biserică închinată Maicii Domnului. Biserica „Buna Vestire” Belu reprezintă jertfa înaintaşilor adusă lui Dumnezeu, dar şi dorinţa contemporanilor de a păstra credinţa şi valorile creştine ale strămoşilor. Parohia îmbină armonios slujbele din biserică şi misiunea în urbe, printre tineri, copii şi vârstnici, cu sau fără posibilităţi materiale.
Biserica „Buna Vestire” Belu a fost construită în anii 1925-1934. Fondurile iniţiale pentru lucrare au fost lăsate de macedoneanul Petre Mihail şi soţia lui Anastasia, pe la anul 1899. Comitetul format pentru construirea noului sfânt locaş în noul cartier al ostaşilor veterani ai Războuiului de Independenţă a decis, în anul 1911, construirea bisericii pe locul unde se află astăzi, la intersecţia dintre şoseaua Giurgiului şi strada Cornetului, terenul fiind donat de Episcopul Nifon al Dunării de Jos. Cum banii lăsaţi de Petre Mihail nu au mai fost suficienţi după aproape trei decenii, a fost nevoie de donaţii din partea altor credincioşi, care se numără astăzi printre ctitorii bisericii: Anastasia P. Mihail, generalul Ilie Opriş, Ghenea Dumitrescu şi Tiberiu Dragomirescu şi alţii. Preot în vremea aceea era Dumitru Băleanu, iar la finalizarea lucrărilor paroh era preotul Petre Popescu.
Locaşul sfânt a fost proiectat de arhitectul Ioanid Vulcan, iar realizarea tehnică a fost încredinţată inginerului Ignat Mateescu, care a construit atunci prima biserică bucureşteană din beton armat. Fresca, realizată de Anastasie Damian, a fost restaurată în deceniul al şaptelea al secolului trecut de pictorul bisericesc Eugen Profeta. Ceea ce deosebeşte Biserica „Buna Vestire” Belu de alte locaşuri bucureştene este însă lemnăria deosebită, realizată din stejar. Aceasta îmbracă, în sculptură foarte frumos realizată, pereţii laterali şi este înaltă, cât statura unui om, de jur împrejurul interiorului sfântului locaş. În acest fel sunt realizate stranele arhiereşti, stranele pentru cântăreţi, sfeşnicele împărăteşti, catapeteasma şi lambriurile care îmbracă pereţii şi stâlpii. Toate acestea au fost făcute de sculptorul Anghel Dima, într-un stil care aduce aminte de frumoasele castele regale din Sinaia.
Biserica are plan de trunchi de con, cu pridvor închis, deasupra căruia este situat cafasul pentru cor. Peste naos se înalţă o turlă cu douăsprezece colţuri. Locaşul mai are două turle deasupra pronaosului, acestea având opt colţuri. Turlele au câte un coif în formă de piramidă, iar acoperişul, fragmentat după modelul construcţiei inferioare, este prevăzut cu o streaşină evazată, ceea ce oferă construcţiei un aspect deosebit. Intrarea în biserică se face de pe o terasă înaltă.
Astăzi, biserica este într-un amplu proces de restaurare, atât în interior, cât şi în exterior. Lucrările necesită efort financiar şi comunitatea are nevoie de sprijin, părintele paroh Daniel-Alexandru Bărîcă împreună cu ceilalţi preoţi slujitori îngijindu-se de bunul mers al lucrărilor, pentru ca biserica să-şi recapete frumuseţea şi strălucirea de odinioară. Ceilalţi preoţi slujitori ai bisericii sunt pr. Aurel Bărîcă, pr. Cezar-Gavril Dumitrescu şi pr. Nicolae Puşcaş.
Preoţii care au slujit de-a lungul timpului în acest sfânt locaş au fost, din anul 1941, pr. Alexandru Delcea, după care a urmat preotul paroh Vasile Ionescu, din 1966 a slujit aici pr. Nicolae Grosu, iar din 1968 pr. Nicolae Voinescu. De asemenea, aici au mai slujit preoţii Ion Popescu-Creangă (decedat la 21 mai 2004) şi Ion Tonciu (decedat la 16 mai 2002), precum şi diaconul Dumitru Copăcianu (decedat la 3 octombrie 2004).
Parohia are şi un cimitir, în vecinătatea Pieţei Sudului, pentru care se caută acum soluţii ca să rămână deschis, din cauza construirii noului pasaj, care ar putea închide accesul pe teritoriul acestuia.
Pastoraţie printre nevoiaşi şi misiune printre copii şi tineri
Părintele Daniel Bărîcă ne-a relatat care sunt activităţile principale de misiune şi filantropice ale parohiei. Astfel, o activitate periodică a parohiei este legată de programul alimentar, în sensul că lunar comunitatea adună fonduri, prin Comitetul parohial, condus de doamna Adriana Vlădescu, din care se fac patruzeci de pachete alimentare, care sunt oferite familiilor nevoiaşe din parohie. Pe lângă aceasta, parohia sprijină cu haine enoriaşii cu posibilităţi materiale reduse. Părintele Nicolae Puşcaş, coslujitor, este implicat, alături de paroh, în cooperarea cu Centrul de primire pentru minori `Cireşarii”.
Parohia organizează activităţi misionare cu tinerii, prin cateheze săptămânale, Spovedania şi catehizarea tinerilor înaintea cununiei. De asemenea, în zilele de marţi, după-amiaza, se organizează întâlnirile catehetice adresate celor mici, în cadrul programului naţional `Hristos împărtăşit copiilor”. Vineri seara, după Sfânta Taină a Maslului, se organizează catehezele pentru adulţi.
Parohia are încheiat un parteneriat cu Şcoala Gimnazială 111 `George Bacovia”, unde preoţii fac sfeştanie cu ocazii speciale şi vorbesc cu elevii. La rândul lor, copiii vin, însoţiţi de cadre didactice, cu acordul conducerii unităţii, în sfântul locaş, în Postul Crăciunului şi Postul Paştelui pentru Spovedanie şi Împărtăşanie. `Avem datoria să ne îngrijim şi de cei mari, dar şi de cei mici”, a menţionat părintele paroh Daniel Bărîcă. Parohia vizitează cu regularitate grădiniţa şi creşa, care sunt lângă şcoală. Preoţii parohiei fac sfeştanii şi vorbesc cu cei mici, oferindu-le iconiţe, pe care aceştia le primesc cu mare bucurie.
În cadrul acestei cooperări, doamna preoteasă Georgiana Bărîcă organizează lunar un cerc de pictură de icoane cu elevii. După realizarea acestor icoane, cele mai frumoase dintre ele sunt expuse la biserică o perioadă, pentru a fi văzute de credincioşi. Ulterior, copiii iau icoanele acasă, ca să le rămână pentru familia lor. Expoziţiile se organizează mai ales cu ocazia marilor sărbători bisericeşti sau la praznicul Sfântului Nicolae, considerat ocrotitorul Şcolii 111.