Elevii din clasele a IV-a şi a VIII-a vor fi evaluaţi naţional

Guvernul a anunţat că îşi va asuma răspunderea pentru Legea Educaţiei în cadrul Parlamentului pe 15 septembrie. După mai multe luni de dezbateri, guvernanţii au ajuns la un consens în ceea ce priveşte proiectul care îmbină atât propuneri din Codul Educaţiei, elaborat sub conducerea ministrului Ecaterina Andronescu, cât şi propuneri ale comisiei prezidenţiale, condusă de fostul ministru Mircea Miclea. Proiectul de lege prevede un anumit grad de descentralizare în ceea ce priveşte învăţământul preuniversitar, precum şi modificări referitoare la examenul de bacalaureat. Învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, începând cu grupa pregătitoare, până la clasa a X-a. O noutate este acordarea sumei de 500 de euro fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia, sumă ce va fi folosită doar în scopuri educaţionale.

Sistemul naţional de învăţământ este organizat pe niveluri, primul vizând nivelul antepreşcolar pentru micuţii de la patru luni la trei ani, propunerea privind înfiinţarea creşelor venind de la consiliul local, în funcţie de evoluţiile demografice, potrivit proiectului Legii educaţiei. Învăţământul preuniversitar cuprinde educaţie timpurie formată din nivelul antepreşcolar (4 luni-3 ani), nivelul preşcolar (3-6/7 ani), cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare, pregătitoare pentru şcoală. Urmează învăţământ primar cu clasele I-IV. Învăţământul secundar cuprinde învăţământ secundar inferior - gimnaziu, clasele V-VIII şi învăţământ secundar superior - liceu, clasele IX-XII/ XIII. Al patrulea nivel este învăţământ terţiar nonuniversitar: învăţământ postliceal. Învăţământul superior cuprinde învăţământ universitar organizat pe trei cicluri: licenţă, masterat şi doctorat şi învăţământ postuniversitar. 6% din PIB pentru învăţământ, 1% pentru cercetare În proiectul de lege se prevede că învăţământul va primi minimum 6% din PIB-ul anului respectiv, iar cercetarea minimum 1%. Şcoala se generalizează la 13 clase, din care 11 obligatorii, cuprinzând şi grupa pregătitoare. Cele 13 clase cuprind grupa mare pregătitoare pentru şcoală şi nivelurile de învăţământ primar şi secundar. Învăţământul obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde grupa mare, pregătitoare pentru şcoală şi clasele I-X. Statul va sprijini dreptul la educaţie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 de euro fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia, potrivit proiectului legii Educaţiei. Suma va fi acordată în scop educaţional în beneficiul titularului, din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi se va depune într-un cont de depozit - cont pentru educaţie permanentă -, deschis la trezoreria statului pe numele copilului de oricare dintre părinţi, pe baza certificatului de naştere. Copilul titular este singura persoană care poate retrage sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 14 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor. Sumele se utilizează pentru achiziţia de tehnică de calcul, programe de calculator, fond documentar, precum şi pentru finanţarea studiilor copilului titular. After-school finanţat de la bugetul de stat Învăţământul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele şcolare, Ministerului Educaţiei, iar învăţământul superior este coordonat de minister, cu respectarea autonomiei universitare. Formele de organizare a învăţământului sunt: învăţământ de zi, seral, cu frecvenţă redusă şi la distanţă. Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizarea se poate asigura şi la domiciliu, pentru cei nedeplasabili, respectiv la spital pentru cei care necesită internare îndelungată. Înfiinţarea, desfiinţarea şi reorganizarea unităţilor de învăţământ antepreşcolar preşcolar începe cu propunerea consiliului local la care inspectoratul şcolar dă avizul. Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot să-şi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe de tip „Şcoala după şcoală“, asigurând, timp de maximum 8 ore, condiţii de învăţare, recreere, sport, supraveghere şi protecţia propriilor elevi/preşcolari. Acest program poate fi realizat în parteneriat cu reprezentanţii părinţilor. Programele de tip „Şcoala după şcoală“ pot fi finanţate de către Ministerul Educaţiei, printr-un program naţional. Religia, în trunchiul comun Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este cuprins între cel mult 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar şi cel mult 30 de ore pe săptămână pentru învăţământul secundar. Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul secundar cuprind 60% discipline din trunchiul comun, 20% curriculum diferenţiat şi 20% curriculum la decizia şcolii/curriculum în dezvoltare locală. În ceea ce priveşte studiul Religiei în şcoli, proiectul de lege prevede că planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial şi liceal includ Religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun, însă, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, acesta poate să nu frecventeze orele de Religie, potrivit proiectului de lege a Educaţiei. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se va proceda şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Cu acordul părinţilor sau al tutorelui legal instituit, elevul va alege pentru studiu religia şi confesiunea. Disciplina Religie poate fi predată numai de personal didactic calificat, potrivit prevederilor proiectului de lege şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat. Cultele recunoscute oficial de stat pot cere Ministerului Educaţiei organizarea unui învăţământ teologic specific pregătirii personalului de cult şi activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial sau liceal, după caz, proporţional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial reactualizat. Evaluări la nivelul şcolii şi evaluări naţionale Elevii vor fi evaluaţi la nivelul şcolii la sfârşitul claselor a II-a, a VI-a şi a X-a şi la nivel naţional la finele claselor a IV-a, a VIII-a şi la bacalaureat, dar şi la începutul fiecărui an de învăţământ. O primă evaluare este cea predictivă, care se realizează obligatoriu la începutul fiecărui an şcolar, pentru fiecare disciplină sau modul de pregătire. Rezultatele nu se trec în catalog. Există şi evaluarea formativă, realizată de toată durata anului şcolar, ale cărei rezultate se trec doar în portofoliul elevului şi sunt aduse la cunoştinţă părinţilor. Un alt tip de evaluare este cel sumativ. Evaluările sumative ale elevilor se realizează atât la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ, cât şi prin teste şi examene naţionale. La finalul clasei a II-a, este o primă evaluare privind competenţele de bază ale elevilor - scris-citit şi operaţii matematice elementare. La sfârşitul clasei a VI-a, pentru evaluarea competenţelor cheie ale elevilor în domeniile comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă, comunicare în limbi străine, competenţe în matematică şi competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologii şi la finalul clasei a X-a, din toate domeniile de competenţe cheie ale Curriculumului Naţional, respectiv comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă, comunicare în limbi străine, competenţe în matematică şi competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologii, competenţe digitale, „a învăţa să înveţi“, competenţe sociale şi civice, iniţiativă şi antreprenoriat, sensibilitate şi expresie culturală. Bacalaureat cu trei probe scrise Examenul de bacalaureat constă în evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română şi, după caz, în limba maternă. Urmează evaluarea competenţei lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi. O altă evaluare este cea privind competenţele digitale în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Bacalaureatul va avea şi trei probe scrise obligatorii. Probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările, probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună, pentru aceeaşi limbă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, la toate filierele, profilurile şi specializările. O probă scrisă, diferenţiată în funcţie de filieră şi profil: Matematică - pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică sau, după caz, pentru filiera vocaţională, respectiv Istorie - pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională. O probă scrisă la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în următoarele două grupe de discipline: Fizică, Chimie, Biologie sau Informatică - pentru profilul real din filiera teoretică, pentru filiera tehnologică, sau, după caz, pentru filiera vocaţională, respectiv Geografie, Filosofie, Logică, argumentare şi comunicare, Economie, Psihologie şi, după caz, Sociologie - pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, pentru filiera vocaţională.