Elevii vor lecţii interactive și mai puţină teorie

Data: 12 August 2015

Elevii își doresc ore interactive, mai multe activităţi practice, recreative și sportive și reclamă „excesul de autoritate al profesorului” și modul neatractiv de predare a disciplinelor, preponderent bazat pe noţiuni teoretice, relevă o cercetare realizată de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, unitate conexă a Ministerului Educaţiei și Cercetării Ştiinţifice. Totodată, elevii sunt nemulţumiţi de programul prea încărcat și de cantitatea prea mare de informaţii.

„Cultura elevilor și învăţarea” este cea mai recentă cercetare a spe­­ci­a­­liștilor din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, unitate cone­xă a Ministerului Educaţiei și Cercetării Ştiinţifice, care scoate în evidenţă atât modul în care privesc elevii școala și procesul educaţional, cât și preocupările lor extrașcolare și modul de relaţionare cu profesorii lor. În ceea ce privește aspectele pe care le consideră importante la propria persoană, cercetarea arată că elevii sunt interesaţi să facă faţă situaţiilor de orice fel, „să fie descurcăreţi” (24%), „să fie bine educaţi, cultivaţi” (15%) sau să fie „oameni morali, de caracter” (12%). Reușita în viaţă pentru elevi este echivalentă cu reușita profesională (34%), cu o familie reușită pentru 30% dintre elevi, în timp ce 15% dintre elevi consideră că reușita în viaţă înseamnă să ai foarte mulţi bani. Au existat însă elevi care au dat răspunsuri libere întrebării „Ce înseamnă pentru tine să reușești în viaţă?”, axate pe latura spiritual-religioasă: „să urmez calea lui Dumnezeu”, „să fiu o persoană liberă”, „să fiu un om bun”. De asemenea, elevii îi admiră cel mai mult pe cei din familie (48%), pe sportivi (11%), vedete, prezentatori, actori (7%), profesori, antrenori (7%). În timpul liber, cei mai mulţi dintre elevi se joacă pe calculator sau comunică pe reţelele de socializare (23%), se întâlnesc cu prietenii (18%) sau ascultă muzică (14%). Doar 9% dintre aceștia fac sport și doar 4% citesc o carte. Potrivit autorilor studiului, „cauza cea mai probabilă a inapetenţei pentru lectură este chiar expunerea îndelungată la internet și tv: „ima­ginea înlocuiește efortul de a ima­gina”, sunt de părere specialiștii.

Ce fel de școală își doresc elevii

Cercetarea dezvăluie că elevii își doresc ca orele să se desfă­șoare mai plăcut, interactiv, să cuprindă mai multe activităţi ludice, întrucât jocul este încă o nevoie la această vârstă. De asemenea, elevii doresc schimbarea sistemului de învăţământ astfel încât să existe mai multă flexibilitate în configurarea programului educaţional atât în ceea ce privește numărul de ore, cât și disciplinele pe care să le studieze acestea ar trebui să poată fi alese de către elevi în funcţie de talentele și interesele lor specifice, subliniază autorii studiului. Elevii sunt nemulţumiţi de programul prea încărcat, de modul neatractiv în care este prezentată materia, de cantitatea prea mare de informaţii și de caracterul preponderent teoretic al acestora, de gradul scăzut de aplicabilitate a celor învăţate, de ritmul alert în care „sunt trecuţi” prin materie, de temele pe care le primesc - prea numeroase și necorelate între ele. De asemenea, elevii semnalează nevoia de a avea mai multe activităţi recreative, artistice, practice și sportive în cadrul școlii, care să poată fi accesate în funcţie de înclinaţiile individuale. Pe de altă parte, elevii reproșează profesorilor excesul de autoritate, exigenţa crescută, lipsa de înţelegere pentru nevoile, interesele, problemele lor, pentru ritmul lor de lucru și învăţare. 

Cercetarea s-a desfășurat în perioada mai - iunie 2014 în 22 de școli atât din mediul rural (7 școli), cât și din urban (15 școli), din judeţele Alba, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Olt, Timiș, Vrancea și din București. La chestionare au răspuns 483 de elevi de clasa a VII-a, în timp ce la interviurile cu elevii, numărul acestora cuprinși în interviu de grup a fost de 150, fiecare grup având cel puţin 7 elevi.

Săptămâna viitoare, în pagina de educaţie vă vom prezenta ce cred profesorii despre actuala generaţie de elevi, precum și concluziile și recomandările spe­cia­liștilor pentru îmbunătăţirea actului educaţional și a optimizării relaţiei profesori-elevi, respectiv școală-familie. (Oana Nistor)