Expoziţie cu „cele mai frumoase tradiții”

Un articol de: Daniela Șontică - 09 Decembrie 2024

Muzeul Art Safari, găzduit în Palatul Dacia-România din București, a vernisat, recent, expoziția „Cele mai frumoase tradiţii”. Manifestarea cultural-religioasă, organizată de Secretariatul de Stat pentru Culte, Arhiepiscopia Bucureștilor, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeul Național al Țăranului Român și Institutul Național al Patrimoniului, a fost deschisă printr-o dezbatere științifică, intitulată „Tradițiile de Crăciun în trecut și în actualitate. O perspectivă interdisciplinară”.

Au susținut prelegeri conf. dr. Paula Popoiu, director general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”; dr. Corina Mihăiescu, expert în patrimoniu imaterial; pr. conf. univ. dr. Gheorghe Holbea, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București, și dr. Cristian Vechiu, doctor în teologie şi studii religioase al Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din Bucureşti.

În prelegerea sa, Paula Popoiu, director general al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, a precizat că, în calendarul popular, sărbătorile de iarnă, având Crăciunul în centru, se desfășoară între 20 decembrie - când se celebrează Ignatul și tăierea porcului, cu toate obiceiurile adiacente - și 7 ianuarie, ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. „Este firesc să se împletească tradiția Bisericii cu tradițiile populare, pentru că vorbim de sărbători ce se practicau în jurul solstițiului de iarnă, care implicau o trecere a pragului timpului, un prag ce desparte cele două feluri de timp, vechi și nou”. Au fost prezentate o serie de imagini cu icoane și obiecte de recuzită din fondul muzeului, iar în finalul prelegerii, domnia-sa a invitat publicul la Festivalul de datini şi obiceiuri „Florile Dalbe”, care se va organiza la Muzeul Naţional al Satului în zilele de 14 şi 15 decembrie.

Părintele profesor Gheorghe Holbea a relatat câteva episoade trăite personal în spațiul din diasporă, în special în Spania și Italia, când, în urmă cu doi ani, a asistat la întâlniri impresionante între români, prilejuite de concerte de colinde: „Mi-am dat seama atunci că tradițiile noastre păstrate din moși-strămoși sunt cele prin care noi ne recăpătăm identitatea de români și creștini, iar identitatea Sfintei Tradiții, cum îi spunem în Biserică, mulți dintre românii din diasporă și-au regăsit-o în Biserică”. Părintele a vorbit și despre semnificațiile teologice ale Nașterii Domnului, analizând anumite simboluri din iconografie și câteva stihiri din imnurile dedicate sărbătorii.

Cercetătorul științific Corina Mihăiescu, expert în patrimoniu imaterial, a vorbit despre activitățile referitoare la tradițiile de Crăciun, desfășurate de-a lungul anilor de Institutul Național al Patrimoniului, și a reamintit că este necesar să păstrăm tradițiile noastre, aducând ca exemplu reușita includerii, în 2013, în Lista Patrimoniului mondial imaterial UNESCO a „Colindatului de ceată bărbătească”, un obicei tradițional de iarnă foarte vechi întâlnit în România și Republica Moldova.

Ultima prelegere a conferinței a fost susținută de dr. Cristian Vechiu, care a arătat principalele tradiții de Crăciun păstrate în contemporaneitate și manifestate în spațiul catolic al Europei de Vest, vorbind pe scurt și despre principalele slujbe bisericești, despre obiceiurile din post și alimentele specifice pentru creștinii catolici.

La vernisajul expoziției, Oana Zaharia, manager interimar al Institutului Național al Patrimoniului, a spus: „Acest eveniment este o contrapondere, este substanţă versus superficial, este trăire versus secundă. Niciodată nu a fost nevoie mai mult ca acum să explicăm ceea ce este evidenţă, să depunem efort pentru a continua ceea ce generaţie de generaţie s-a transmis, nealterat, nediluat și sigur că nu recontextualizat după modă”. Au mai vorbit la deschiderea expoziției: Ioana Ciocan, director Art Safari, Paula Popoiu, pr. Ștefan Zară, consilier eparhial în cadrul Sectorului cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor, și Cristian Vechiu, curatorul expoziţiei.

În cadrul expoziției, care va putea fi vizitată până la 15 decembrie 2024, pot fi admirate valoroase icoane pe lemn și pe sticlă dedicate Nașterii Domnului, dar și lucrări de artă semnate de Marius Bunescu, Ion Mirea, Viorel Mărginean, Dimitrie Gavrilean, Gheorghe Vrăneanţu, Andy Warhol, Henri Matisse, măști realizate de meșteri populari, precum și câteva costume tradiționale românești.

Întregul eveniment a fost încheiat cu un program artistic menit să reconstituie frumusețea sărbătorii Nașterii Domnului. Astfel, publicul s-a bucurat de colindele interpretate de Grupul psaltic „Tronos” al Patriarhiei Române, de dansurile prezentate de Grupul „Dubașii” din Petriș, Arad, și de colindele populare ale Grupului „Păstrătorii de tradiții” din Vinerea, județul Alba.