Expoziţie de edificii transilvane la Râmnic

Un articol de: Ioan Bușagă - 08 Ianuarie 2013

Spaţiul cultural transilvănean se distinge în cel cultural românesc prin înrădăcinarea unui bogat patrimoniu cu biserici şi fortificaţii săseşti. După anul 1990, mare parte din satele săseşti au fost părăsite şi, în mai puţin de 20 de ani de la părăsirea lor, s-au produs schimbări ireversibile ale patrimoniului. Pentru a nu se pierde această cultură, unică în Europa, se desfăşoară mai multe acţiuni de conservare şi valorificare.

Bisericile fortificate au apărut în peisajul cultural transilvănean în secolele XII-XVI, ele fiind specifice zonei de sud-est, unde au fost aşezaţi saşii. Mare parte din aceste cetăţi, unele dintre ele adevărate oraşe-cetate, se mai păstrează şi astăzi intacte, însă altele se află în paragină. Amprenta inedită a saşilor şi frumuseţea arhitecturii clădirilor medievale au atras înscrierea lor pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Pentru ca această componentă multiculturală valoroasă, inclusă în patrimoniul cultural românesc, să nu rămână cunoscută doar localnicilor din judeţele Braşov, Mureş şi Sibiu, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Fundaţia "Mihai Eminescu Trust" şi Asociaţia Patrimark au organizat la Parohia "Toţi Sfinţii" din Râmnicu Vâlcea expoziţia "Patrimoniul cultural săsesc din Transilvania". "Pe lângă fondul cultural produs de populaţia românească există o multitudine de alte construcţii şi obiecte de patrimoniu produse de alte culturi, care nu fac altceva decât să îmbogăţească frumuseţile obiectivelor pe care un turist le-ar putea vizita. În spiritul recunoaşterii, al aprecierii şi al promovării valorilor patrimoniului cultural românesc, expoziţia îşi propune să prezinte contribuţia saşilor la viaţa comunităţilor din satele şi oraşele transilvănene, dar şi cum au ajuns cele şapte oraşe-cetate săseşti (Biertan, Câlnic, Dârjiu, Prejmer, Saschiz, Valea Viilor, Viscri) pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea, împreună cu alte numeroase sate săseşti, fiind înscrise în lista monumentelor istorice din România", a precizat pr. Mihai Cîrstea, de la Parohia "Toţi Sfinţii" din Râmnicu Vâlcea. De asemenea, prin intermediul acestui parteneriat, organizatorii doresc derularea unor variate proiecte prin care să se conserve şi valorifice patrimoniul cultural din spaţiul rural transilvănean, dezvoltarea turismului durabil, valorificarea meşteşugurilor şi tradiţiilor, precum şi crearea de oportunităţi durabile generatoare de profit în concordanţă cu valorile culturale ale acestei regiuni. Un exemplu de proiect implementat este "Satul de sine stătător" prin care zece sate au fost sprijinite să devină autosustenabile prin valorificarea propriei identităţi istorice şi regăsirea duhului comuniunii. Expoziţia "Patrimoniul cultural săsesc din Transilvania" este expusă publicului vâlcean, şi nu numai, timp de trei luni.