„Facem ceva absolut normal, nimic special”

Pe lângă ajutorul acordat în zonele de graniţă de către Biserică prin cler şi credincioşi, numeroase organizaţii neguvernamentale au intrat, sub sloganul „Uniţi pentru Ucraina”, într-un circuit al binelui pe reţelele de socializare: oferă masă caldă, cazare, transport, îmbrăcăminte şi, în general, tot ce se poate pentru a-i ajuta pe refugiaţi. Unul dintre aceste ONG-uri este Asociaţia „Împreună pentru Miroslava” din proximitatea municipiului Iaşi, care în aceste zile s-a transformat în Asociaţia „Împreună pentru Ucraina”, pentru că „aşa este firesc”. „Noi facem ceva absolut normal, nimic special, îi ajutăm pe cei aflaţi în nevoie, iar acest lucru ar trebui să-l facem cu toţii”, ne-a spus cu modestie Lucian Grigorescu, preşedintele organizaţiei înființate la începutul anului 2021 „cu scopul de a ajuta oamenii aflați în dificultate din comunitate”.

Lacrimi, suferinţă şi fugă. E ceea ce vedem din primele momente ale unui război în care milioane de oameni sunt implicaţi fără voia lor. Într-un război nu este vorba însă doar despre durere, ci şi despre empatie, bunătate şi iubire faţă de semeni. Iar în ultimele trei zile acestea s-au simţit din plin; românii şi-au deschis inimile şi casele pentru fraţii ucraineni plecaţi doar cu hainele de pe ei din calea focului.

De câteva zile, comunitatea pentru care Asociaţia „Împreună pentru Miroslava” face bine de mai bine de un an cuprinde şi refugiaţi din Ucraina. În trei zile, 55 de ucraineni au primit casă, masă, traducător şi tot ce a fost nevoie ­înainte de a pleca mai departe. Pentru că cei mai mulţi dintre ei, cel puţin cei din primul val, pleacă mai departe la prieteni şi rude, fie tot în România, fie în ţările vestice, în special Polonia şi Germania.

Spaţiile de cazare sunt puse la dispoziţie de oamenii care locuiesc în satele din comuna Miroslava; aceștia deschid larg uşa propriilor locuinţe, unde au o cameră-două în plus, sau oferă apartamente nelocuite, dar mobilate şi dotate corespunzător pentru oamenii aflaţi în nevoie. „Ne-a preocupat partea de masă, transport şi cazare, am asigurat nevoile urgente ale acestora, inclusiv îmbrăcăminte, dacă a fost necesar, pentru copii care îngheaţă pur şi simplu de frig. Cei mai mulţi refugiaţi stau o noapte-două şi pleacă mai departe. Însă noi suntem pregătiţi şi pentru oameni care vor sta mai mult. Nu trebuie să uităm că în primul val sunt cei care au avut nişte venituri şi au putut ajunge aici pentru a pleca mai departe la rude şi prieteni, însă vor urma cei mai puţin norocoşi, care nu au nici bani şi nici unde să se ducă. Însă suntem încrezători că vom reuşi să facem faţă, atât cât putem, pentru că nu suntem o asociaţie mare, dar suplinim prin faptul că oamenii se arată solidari şi dornici să ajute”, a subliniat Lucian Grigorescu.

În situaţia în care vor fi refugiaţi a căror şedere se va prelungi, asociaţia va găsi soluţii pentru a oferi copiilor şi acces la anumite activităţi educative. „Cu siguranţă vom găsi soluţii şi pentru acest aspect, mai ales că suntem o asociaţie care lucrează cu copiii, oferim meditaţii gratuite la diferite discipline, avem un club de lectură, de şah. La timpul potrivit se vor aranja lucrurile”, e de părere preşedintele asociaţiei.

„Suntem copleşiţi de ospitalitatea românilor. Mulţumim din inimă”

Asociaţia caută şi spaţii mai mari, atât pentru locuit, cât şi pentru depozitat ajutoare, deoarece, „după cum evoluează lucrurile, nu e de bine”. Toată coordonarea, cu refugiaţii, cu persoanele de legătură din vămile Siret şi Sculeni, cu autorităţile, cu alte asociaţii („Zîmbetul Nostru” şi „Ştergem o Lacrimă”, tot din zona Iaşiului, n.r.), se face personal, telefonic sau prin intermediul reţelelor de socializare. „Cei mai mulţi dintre refugiaţi nu cunosc limba engleză, însă noi avem traducător autorizat, o persoană cu rădăcini în Ucraina, care cunoaşte limba ucraineană, locuieşte în comuna Miroslava şi ne ajută. Pe mulţi nici nu i-am văzut la faţă, i-am direcţionat telefonic, nu asta contează. Ceea ce ştim e că sunt înspăimântaţi, înfricoşaţi, ne putem doar imagina ce-i în sufletul lor. Mulţi dintre refugiaţii care au ajuns la noi şi-au înghesuit toată viaţă într-o valiză, au luat copiii de mână şi au plecat departe de locul unde s-au născut, de locul unde cu trudă şi-au făcut un rost, au muncit, au ridicat poate o casă şi în câteva ore, dar ce zic câteva ore, într-o clipă, au pierdut tot, mai puţin viaţa şi speranţa că la un moment dat o vor lua de la capăt. Noi suntem aici să le oferim speranţă”, a mai spus Lucian Grigorescu. Acesta a primit, la scurt timp, un mesaj emoţionant, însoţit de fotografii, de la câteva familii cazate în locuinţa unui miroslăvean: „Suntem copleşiţi de ospitalitatea românilor. Mulţumim din inimă!”

La acest moment, Asociaţia „Împreună pentru Miroslava” pune la dispoziţie gratuit transport de la vamă, traducător, asigură hrană pentru 5 zile, precum şi un voluntar acolo unde este nevoie. Și pentru că telefoanele sună necontenit şi vin din ce în ce mai mulți refugiați, cei care doresc să sprijine această campanie pot face donaţii cu menţiunea „Împreună pentru Ucraina” în următoarele conturi: donație rapidă prin Revolut/ING/BT 0745 49 49 42 sau în cont bancar introducând datele: Asociația Împreună pentru Miroslava, Banca Unicredit, IBAN RO65 BACX 0000 0021 0895 2001. De asemenea, cei care pot asigura cazare, masă sau transport vor trimite la numărul de telefon 0745.494.942 un sms de forma „Cazare, 2 camere, 4 persoane, Iaşi” şi, astfel, vor fi introduşi automat în baza de date şi vor fi contactaţi de către reprezentanţii asociaţiei.

Refugiaţii, protejaţi de dreptul internaţional

Refugiați sunt, potrivit Agenţiei ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), persoane care fug de un conflict armat sau persecuție şi sunt protejaţi de dreptul internaţional, puncte de referinţă în acest sens fiind Convenția de la Geneva din 1951 privind refugiații și Protocolul său adițional din 1967, dar şi alte texte de lege.

Potrivit UNHCR, protecția refugiaților are multe aspecte şi include următoarele garanţii: nu pot fi returnați la pericolele de care au fugit; au acces la proceduri de azil corecte și eficiente; au acces la măsuri menite să le asigure respectarea drepturilor lor de bază; au dreptul să trăiască demn şi în siguranță în timp ce sunt ajutați să găsească o soluție pe termen lung.

Fiecare stat, în acord cu legile internaţionale, dispune de o legislaţie de azil proprie care stabileşte cadrul legal pentru protecţia solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor la nivel naţional. În actualul context, România se va confrunta de la o zi la alta cu un val masiv de refugiaţi. De aceea, autorităţile au şi operat modificări la prevederile normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul în România. Ministrul afacerilor interne, Lucian Bode, a declarat în weekend că Guvernul a stabilit ca solicitantul de azil în România să beneficieze, la cerere, de hrană în limita sumei de 20 de lei pe zi, de 135 de lei pentru îmbrăcăminte pentru sezonul de vară, respectiv 200 de lei pentru sezonul de iarnă, precum şi de o sumă de 12 lei pe zi pentru produse de igienă personală.

 

Ucrainenii se pot angaja în România fără aviz de angajare

Ministrul muncii, Marius Budăi, a precizat: „Cetățenii ucraineni care doresc să se angajeze pe teritoriul României nu au nevoie de aviz de angajare pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, potrivit OUG 25/2014”. „Cetățenilor Ucrainei intraţi în România în scopul încadrării în muncă li se prelungeşte dreptul de şedere temporară în scop de muncă dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”, a arătat ministrul Budăi pe pagina personală de Facebook.

Prelungirile ulterioare ale dreptului de şedere temporară în scop de muncă se vor acorda cetățenilor Ucrainei dacă prezintă o serie de documente.

În cursul celor nouă luni, a mai arătat ministrul muncii, „cetățenii ucraineni pot cere acordarea protecției subsidiare sau a statutului de refugiat, prin care dobândesc următoarele drepturi:

• să fie angajați de persoane fizice sau juridice, în aceleaşi condiţii cu cetăţenii români;
• să beneficieze de asigurări sociale, de măsuri de asistenţă socială şi asigurări sociale de sănătate, în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români;
• să beneficieze de tratament egal cu cetăţenii români în ceea ce priveşte echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii, recunoaşterea diplomelor, atestatelor şi certificatelor de competenţă, precum şi a calificărilor profesionale care dau acces la profesiile reglementate din România, în conformitate cu reglementările în vigoare”.