Familia – binecuvântare primordială pentru umanitate eternă

Cuvântul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la Congresul Internaţional de Teologie „Familia creștină, o binecuvântare pentru Biserică și societate”, Palatul Patriarhiei, 1-3 noiembrie 2011:

Congresul Internaţional "Familia creştină, o binecuvântare pentru Biserică şi societate" are loc în anul dedicat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, familiei creştine, care are la bază Taina Sfântului Botez şi Taina Sfintei Cununii. Această temă a fost aleasă cu prioritate şi pentru că în societatea contemporană secularizată criza familiei este în primul rând o criză spirituală cauzată de pierderea sensului sacru al vieţii umane. De aceea, este necesară reafirmarea sfinţeniei familiei şi promovarea ei. Familia este binecuvântare şi lumină a iubirii Preasfintei Treimi, întrucât în ea omul trăieşte taina și bucuria filiaţiei, fraternităţii şi paternităţii. Din familia creştină credincioasă copilul învaţă să caute familia spirituală sfinţitoare, adică Biserica, ai cărei membri sunt numiţi fii şi fiice, fraţi şi surori, părinţi şi maici duhovniceşti în Hristos, Fiul Tatălui ceresc. Duhul Sfânt Care purcede din Tatăl şi Se odihneşte în Fiul împărtăşeşte Bisericii lui Hristos harul paternităţii duhovniceşti pastorale (prin Hirotonie) şi harul filiaţiei (înfierii) duhovniceşti baptismale (prin Botez), pentru ca toţi creştinii să trăiască în comuniune spirituală ca fraţi şi surori în Hristos Domnul, spre a participa la iubirea eternă a Preasfintei Treimi. Botezul creştin, ca eveniment în Biserică şi început al vieţii eterne pentru om, înseamnă afundarea lui harică în viaţa şi iubirea Preasfintei Treimi. Taina Botezului ca început al vieţii spirituale eterne în Hristos inaugurează pentru om o relaţie nouă care transcende viaţa biologică. Mântuitorul Iisus Hristos Cel răstignit şi înviat ia chip în omul nou botezat: "şi fă să ia chip Hristosul Tău în acesta care se va naşte din nou" (Slujba Sfântului Botez). De aceea, omul botezat (copil sau adult) primeşte numele de creştin şi poartă pecetea apartenenţei sale la Trupul mistic al lui Hristos, care este Biserica. El este chemat să devină împreună cetăţean cu sfinţii lui Dumnezeu, "zidiţi pe temelia apostolilor şi a proorocilor, piatra cea din capul unghiului fiind Însuşi Iisus Hristos" (Efeseni 2, 20). Prin Botez omul începe să devină "fiu al luminii şi moştenitor al veşnicelor bunătăţi" (Slujba Sfântului Botez). Botezul este numit şi sfânta luminare ("fotismos"), adică împărtăşirea persoanei umane din lumina necreată a împărăţiei lui Dumnezeu. Omul botezat rămâne în timp, dar el primeşte încă din viaţa pământească lumina mistică a vieţii eterne. Pruncul sau adultul nou-botezat și pecetluit cu darurile Duhului Sfânt primeşte apoi "Pâinea cea vie care S-a coborât din cer", adică Trupul euharistic al lui Iisus Hristos (cf. Ioan 6, 48-50), pentru a trăi veşnic în comuniune cu El. "Omul nou", născut prin Botez, primeşte astfel o nouă existenţă personală care nu se reduce la consum de alimente materiale, ci este în mod esenţial relaţie vie a omului cu Dumnezeu Creatorul, pentru a trăi veşnic în comuniune cu El. Creşterea biologică şi spirituală a copilului botezat se realizează în familia creştină, întemeiată prin Sfânta Taină a Cununiei, în care harul lui Dumnezeu, dăruit prin binecuvântarea Bisericii, împlineşte şi sfinţeşte viaţa a doi tineri, bărbat şi femeie, care se iubesc şi nasc prunci, adică persoane umane chemate să participe la iubirea veşnică a Preasfintei Treimi. Astfel, Taina Cununiei, sfinţită plenar de Hristos la nunta din Cana Galileii, este înnoirea binecuvântării primordiale a lui Dumnezeu dăruită în Rai primei familii, Adam şi Eva, ca temelie a întregii umanităţi chemate la viaţă veşnică în iubirea lui Dumnezeu Creatorul. Iubirea sfântă şi creatoare a lui Dumnezeu pentru lume se revarsă în inimile celor ce se iubesc şi dau naştere la copii. Comuniunea euharistică a mirilor cu Hristos şi naşterea de copii constituie temelia afirmării familiei, ca arvună, icoană şi taină a iubirii veşnice a lui Dumnezeu pentru umanitate. Cântarea sfinţilor mucenici din timpul Slujbei Tainei Cununiei arată jertfa lor de mărturisitori ai fidelităţii reciproce întru iubire şi de apostoli sau misionari ai transmiterii credinţei creştine prin cuvânt şi faptă în familie. Lumina vieţii care se dăruieşte familiei creştine prin săvârşirea Sfintelor Taine ale Bisericii trebuie cerută şi cultivată permanent prin rugăciune, mai ales astăzi, când familia creştină se confruntă cu fenomenul secularizării ce se manifestă prin: slăbirea vieţii spirituale în familie, diminuarea naşterii de copii, concubinajul şi căsătoriile de probă, infidelitatea conjugală, avorturile, divorţurile, abandonul copiilor, lipsa unei educaţii corespunzătoare a copiilor, plecarea la muncă în străinătate a unuia sau a ambilor părinţi, lăsând copii în ţară, tendinţe multiple de înlocuire a familiei tradiţionale cu vechi şi noi idoli ai egoismului şi individualismului. Avem speranţa că toate comunicările şi discuţiile din cadrul acestui congres vor evidenţia necesitatea de-a intensifica legătura sfântă dintre viaţa familiei creştine şi viaţa Bisericii, dintre educaţia copiilor şi demnitatea persoanei umane, creată după chipul lui Dumnezeu. Ne rugăm lui Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi organizatorii şi participanţii la acest congres, care are în centrul atenţiei lui apărarea şi promovarea familiei creştine azi. † Daniel Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române